Pe fondul îngrijorărilor exprimate tot mai des de comunitatea internaţională privind manevrele Zapad 2017 desfăşurate în Belarus de forţele ruseşti şi cele ale ţării gazdă, organizatorii aplicaţiilor militare au invitat observatori din şapte ţări din regiune pentru a urmări exerciţiile. Câte doi observatori din partea Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Suediei, Norvegiei și Ucrainei au ajuns în Belarus, anunţă guvernul de la Minsk citat de Reuters. Deşi responsabilii ruşi spun că la aplicaţii participă 12.700 de militari şi dau asigurări că scopul exerciţiului este pur defensiv, specialişti NATO atrag atenţia că ar putea fi implicaţi 100.000 de militari, după cum subliniază The Independent. Este vorba de cele mai importante exerciţii militare ruseşti de după cele din 2013, care „au pus bazele anexării Crimeii în 2014”, comentează publicaţia citată. Deşi poartă numele „Vest”, manevrele nu sunt îndreptate împotriva ţărilor vestice ci au ca ţintă regiunea de vest a Rusiei şi a Belarusului, a declarat pentru Deutsche Welle adjunctul ministrului Apărării din Rusia. El a cerut presei vestice să nu politizeze exerciţiul şi să nu îi interpreteze greşit obiectivele. De cealaltă parte, ţările aflate în vecinătatea Rusiei îşi exprimă îngrijorarea că „aplicaţiile vor fi folosite în scop provocator”. Comandantul Forţelor Armate ale Ucrainei, citat de EUObserver, sugerează că Rusia „îşi relochează în Belarus o mare parte a personalului militar”. Apoi „ar putea lansa un atac împotriva vecinilor invocând provocări masive, încălcări ale drepturilor şi ameninţări la adresa siguranţei minorităţii vorbitoare de limbă rusă”. Noi schimburi dure de replici între SUA şi Rusia se înregistrează pe tema operaţiunilor din Siria, autorităţile de la Washington acuzând forţele ruseşti că au bombardat poziţii ale rebelilor susţinuţi de SUA. The Wall Street Journal citează o serie de reprezentanţi ai Pentagonului care susţin că Rusia ar fi atacat în cunoştinţă de cauză poziţiile rebelilor sprijiniţi de coaliţia condusă de Statele Unite. The Washington Post comentează că „atacurile de sâmbătă marchează primele ciocniri directe din provincie între forţele sprijinite de SUA şi cele susţinute de Rusia, părând să semnaleze o dorinţă tot mai mare a Rusiei de a-şi proteja aliaţii pro-Assad în timp ce îşi consolidează controlul asupra majorităţii zonelor strategice”. Ministerul rus al Apărării a dezminţit declaraţia Pentagonului privind atacul Forţelor Aero-Spaţiale ruse asupra opoziţiei siriene în apropiere de Deir ez-Zor. Potrivit TASS, ministrul a subliniat că atacurile sunt efectuate doar asupra obiectivelor grupării teroriste Statul Islamic, interzisă în Rusia. De asemenea, SUA au fost anunţate din timp, prin intermediul canalelor oficiale, în legătură cu operaţiunea împotriva teroriştilor, a declarat un reprezentantul ministerului rus citat de TASS. Rămânând în zona Orientului Mijlociu, aflăm din ziarul turc Hürriyet că responsabilii de la Ankara şi de la Washington nu văd cu ochi buni referendumul pentru independenţă pe care Autoritatea Regională Kurdă din nordul Irakului intenţionează să îl organizeze pe 25 septembrie. Turcia şi SUA şi-au reiterat apelul către şeful Administraţiei kurde să renunţe la referendum. Preşedintele Turciei a subliniat că ţara sa susţine integritatea teritorială a Irakului şi ideea unui referendum în regiunea de nord denotă „o lipsă de experienţă politică”. Casa Albă a avertizat că referendumul „ar deturna eforturile de a înfrânge ISIS şi de a stabiliza zonele eliberate”. Oficialii americani se tem că rezultatul votului, chiar dacă nu este obligatoriu din punct de vedere legal, va periclita şansele premierului irakian al-Abadi de a fi reales, va complica relaţiile cu Turcia şi va afecta războiul împotriva terorismului, mai comentează Hürriyet. Atentatul de la Londra continuă să se afle în atenţia poliţiei britanice dar şi a presei. The Independent scrie că a fost reţinut un al doilea suspect în legătură cu atacul din metroul londonez şi că nivelul de alertă a fost coborât de la critic la sever. Bloomerg comentează că atacul este al cincilea în decursul acestui an în Marea Britanie şi că londonezii sunt tot mai obişnuiţi să vadă poliţişti înarmaţi patrulând în transportul public. Săptămâna în care am intrat aduce noi negocieri pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, după cum aminteşte Financial Time. Premierul britanic Theresa May „va încerca să depăşească impasul Brexitului la Florenţa, unde îşi va expune planurile în vederea unui acord de tranziţie pe care Londra îl consideră ca fiind un „plan-cheie” pentru a potoli îngrijorările Bruxelles-ului legate de o eventuală gaură în buget de €30 miliarde”. „Discursul este considerat ca fiind de importanţă vitală de oficialii britanici, întrucât el ar crea posibilitatea ca plăţile UE să poată fi făcute în timpul tranziției, ajutând la acoperirea unei găuri în bugetul blocului de aproximativ €30 miliarde între ani 2019 şi 2021”, mai arată Financial Times. Un raport publicat de agenţia Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, FAO, avertizează că 11% din populația lumii suferă de foamete. Documentul relevă totodată că numărul persoanelor subnutrite a crescut cu aproximativ 38% în ultimul an, scrie La Repubblica. Printre cauzele acestui fenomen, identificate de FAO, se numără războaiele şi schimbările climatice, fiind amintite în această ultimă categorie creşterea temperaturii, lipsa precipitaţiilor şi uraganele.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
