Angela Merkel se îndreaptă spre cel de-al patrulea mandat de cancelar, dar alianţa sa politică, CDU, a suferit pierderi dureroase, observă Handelsblatt Global, comentând primele rezultate ale alegerilor parlamentare desfăşurate duminică în Germania. Cotidianul german mai notează că pe fondul ascensiunii partidului anti-imigraţie, Alternativa pentru Germania, Merkel a promis măsuri pentru întărirea securităţii şi combaterea migraţiei ilegale. Şi pentru partenerii din coaliţia guvernamentală, Partidul Social Democrat, fost „o zi amară”, după cum s-a exprimat liderul Martin Schulz, pentru că, potrivit Der Spiegel, partidul a înregistrat cele mai proaste rezultate din 1949 încoace. În schimb, partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) înregistrează un rezultat istoric, obţinând primele sale mandate în parlamentul naţional, remarcă The Local Germany. „Pentru prima dată în mai bine de 50 de ani un partid naţionalist, de extremă-dreaptă şi în mare măsură rasist va fi reprezentat în Bundestag” constată Süddeutsche Zeitung, anticipând că acest fapt „ruşinos şi trist” „va duce la schimbarea climatului în ţară”. Acelaşi ziar identifică explicaţia pentru acest succes în hotărârea luată de Angela Merkel în septembrie 2015 „de a da dovadă de umanism” şi de a deschide graniţele pentru refugiaţi. Die Tageszeitung consideră că „oricât de tristă ar fi situaţia, nu există motiv de panică” pentru că „extremişti şi populişti există şi în alte democraţii parlamentare”, dar că ponderea lor nu e semnificativă. Der Spiegel consideră că este nevoie de un nou stil de „conducere şi de comunicare” pentru că Germania acţionează într-o lume globalizată, iar globalizarea presupune oportunităţi, dar şi un sentiment de insecuritate. La prima vedere, rezultatele anunţate de exit-poll-uri par să facă mai complicate opţiunile de formare unei noi coaliţii guvernamentale, care ar putea apărea spre sfârşitul anului, consideră The Local Germany.
Şi preşedintele francez Emmanuel Macron a suferit duminică o decepţie, constată Le Nouvel Observateur, după ce în alegerile parţiale pentru Senat, partidul său, République en marche, nu a reuşit să-şi extindă majoritatea, explică Le Figaro. Întărirea reprezentanţilor dreptei în Senat va pune presiune pe guvernul preşedintelui Macron, mai scrie cotidianul francez, considerând că este vorba de un mesaj din partea alegătorilor că nu doresc să-i dea un cec în alb preşedintelui, ci că doresc mai degrabă să existe o contra-putere indispensabilă funcţionării oricărei democraţii.
Referendumul planificat pentru luni în regiunea autonomă kurdă din nordul Irakului prin care kurzii se vor exprima pentru crearea unui stat independent agită spiritele într-o regiune „străbătută de multe războaie şi sfâşiată de poftele ireconciliabile ale puterilor regionale”, după cum comentează Le Temps, calificându-l drept un „referendum al tuturor pericolelor”. Consiliul de Securitate al ONU se opune acestui referendum, motivând că el ar perturba operațiunile în desfășurare împotriva ISIS, precum și întoarcerea voluntară a milioane de refugiați. În plus, The Time avertizează asupra riscului izbucnirii unor violenţe şi tensiuni interetnice chiar în interiorul Kurdistanului Irakian. Preluând apelul unui fost oficial american la Teheran, The Tehran Times subliniază că o „divizare a Irakului în mini-state ar înrăutăţi situaţia” şi că „statele din Orientul Mijlociu trebuie să găsească modalităţi de a exista ca entităţi multi-etnice şi multi-religioase”. Reacţia ţărilor din regiune a fost deja extrem de vehementă. Turcia, potrivit Daily Sabah, a reafirmat că referendumul este ilegitim şi că nu va tolera vreo modificare a situaţiei la graniţele sale, iar Iranul, după cum remarcă The Times of Israel „şi-a încordat muşchii” duminică, organizând exerciţii militare în regiunea sa kurdă, ceea ce denotă îngrijorarea Teheranului faţă de acest vot.
Pe de altă parte, „Iranul îl sfidează pe Trump şi lansează o rachetă balistică cu rază lungă de acţiune” titrează La Stampa. Anunţul acestei lansări a fost făcut pe fondul climatului foarte tensionat dintre Iran şi Statele Unite, observă Le Monde, care mai scrie că preşedintele Trump ameninţă cu retragerea din acordul privind programul nuclear iranian încheiat de Teheran cu marile puteri. Acuzând Iranul că a încălcat o rezoluţie ONU care îi interzice să desfăşoare activităţi legate de rachete ce ar putea transporta arme nucleare, preşedintele Trump a declarat pe Twitter că testul ilustrează slăbiciunea acestui acord încheiat în 2015 şi că acţiunile Teheranului sunt în legătură cu acţiunile agresive recente ale Coreii de Nord, notează The Globe and Mail.
De altfel, Trump continuă să înteţească războiul cuvintelor cu Coreea de Nord, constată Washington Post, numindu-l pe liderul nord-coreean „un om nebun” şi ameninţându-l, potrivit The Telegraph, că „nu va mai sta mult pe aici”. Le Soir observă că escaladarea verbală dintre Donald Trump şi Kim Jong-un a fost însoţită sâmbătă de o demonstraţie militară care s-a dorit un “mesaj clar” al Statelor Unite, prin survolarea teritoriului din apropierea coastei nord-coreene de către un bombardier şi un avion de vânătoare ale armatei americane. „Statele Unite ale Americii nu vor lansa un atac împotriva Coreii de Nord deoarece sunt convinse că Phenianul deţine arme nucleare, care ar putea fi folosite ca răspuns”, a susţinut ministrul rus externe Serghei Lavrov, citat de agenţia Tass. De altfel, potrivit Russia Today, „autorităţile de la Moscova sunt convinse că nu există alternativă la reglementarea pe cale politică şi diplomatică a situaţiei din Peninsula Coreeană”, şi avertizează prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, că „o soluţionare a conflictului prin alte metode ar putea avea consecinţe catastrofale”.
(Carolina Ciulu – RADOR)
