Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a prezentat planul şi viziunea asupra asupra Europei unite, anunţă EUObserver. Mai multă integrare, un parchet european contra terorismului, o forţă comună de intervenţie, un birou european de azil, o foaie de parcurs pentru zece ani, pentru Uniunea Europeană, notează Le Monde. „O Europă mult mai fragilă este expusă astăzi valurilor globalizării. Singurul drum care ne poate asigura viitorul este reconstruirea unei Europe suverane, unite şi democrate”, a declarat şeful statului francez, citat de Le Figaro. Preşedintele Franţei a pledat pentru ambiţioase reforme în zona euro şi în UE, neimpresionat de rezultatele alegerilor germane care, pentru cancelarul Angela Merkel, principalul său partener, anunţă dificile tratative în vederea unei coaliţii, opinează Financial Times. Macron pledează pentru o Europă mai integrată, cu ochii aţintiţi asupra Germaniei, titrează Wall Street Journal. „Sincronizarea părea perfectă”, crede Die Welt, referindu-se la „marea săptămână europeană” a lui Emmanuel Macron, care, după discursul de la Sorbnona, găzduieşte, la Lyon, un sumit franco-italian, iar vineri va fi prezent în Estonia, pentru o reuniune la nivel european. Singurul impediment poate fi, pentru el, viitoarea coaliţie germană, crede Die Welt. Pieţele au reacţionat la alegerile din Germania ignorându-le, titrează Handesblatt Global. Cum Germania a fost văzută mereu ca un far al stabilităţii pe o mare europeană a instabilităţii, efectul noii coaliţii asupra pieţelor ar putea fi unul pe termen lung, întrucât, postelectoral, ţara va fi ţinută pe loc, pentru multe luni, de la progrese în domenii ca Brexit sau reforma UE, crede ziarul economic german. Pentru Merkel, acest succes are un gust amar, opinează Süddeutsche Zeitung. În cel de-al patrulea mandat al său, Angela Merkel trebuie să construiască un contraatac european împotriva lui Donald Trump şi a Brexit-ului, prin făurirea, împreună cu preşedintele Macron, a unei Uniuni Europene pentru secolul 21, una mai dinamică, mai democratică, mai integrată, mai independentă, conchide The New York Times.
Aflat la Londra, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că nu există, în cadrul negocierilor pentru Brexit, un progres suficient pentru trecerea la următorul stadiu, dar schimbarea de ton a premierului Marii Britanii, Theresa May, este o veste foarte bună în acest sens, subliniază EUObserver. La rândul său, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a precizat că o perioadă de tranziţie post-Brexit ar putea începe doar după ce se va ajunge la un acord asupra punctelor prioritare ale ieşirii Marii Britanii din UE, notează La Libre Belgique. Într-un nou semn al tonului mai conciliant al Marii Britanii, ministrul de Externe, Boris Johnson, a încercat să-i liniştească pe est-europeni, spunând că vor fi bineveniţi în ţara sa şi după Brexit, menţionează Albuquerque Journal. Boris Johnson a discutat, la Bucureşti, pe teme de securitate, apărare şi comerţ, în contextul Brexit, notează Daily Mail. „Relaţiile româno-britanice vor deveni chiar mai strânse după ce vom părăsi UE”, a declarat el, subliniind că 500.000 de români trăiesc în Marea Britanie, aminteşte Lancaster Online. Johnson efectuează un turneu de două zile în Republica Cehă, România şi Slovacia, în cadrul căruia a afirmat că Marea Britanie va continua să coopereze strâns cu membrii UE în privinţa unor probleme precum „politica de securitate şi apărare, politicile comerciale şi contracararea influenţei ruse”, adaugă The New York Times.
Tensiunile din Peninsula Coreeană rămân la cote ridicate. SUA au elaborat mai multe scenarii de rezolvare a crizei nord-coreene, informează Stars and Stripes, subliniind că ameninţările venite de la Phenian sunt mai avansate decât se anticipase. Şeful Statului Major Interarme al SUA, Joseph Dunford, a atenţionat Congresul că nord-coreenii au capacitatea de a ataca SUA cu o armă nucleară, scrie The Washington Times. Totuşi, secretarul Apărării, Jim Mattis, a declarat că SUA doresc să menţină relaţia cu Phenianul pe un teren al diplomaţiei, adaugă ziarul american. În acelaşi timp, Coreea de Sud a cerut un răspuns dur, dar calm, la „provocările continue” venite din partea Coreei de Nord, menţionează The Washington Times. Între timp, trupele armatei ruse din Orientul Îndepărtat au lansat un amplu exerciţiu aerian lângă graniţele cu China şi Coreea de Nord, care va culmina cu simularea unui bombardament aerian, informează Itar-Tass. Exerciţiul survine, explică Newsweek, după ce Moscova şi Beijingul au acuzat SUA de sprijin militar acordat Coreei de Sud şi Japoniei. Îşi va vinde Coreea de Nord tehnologia nucleară? întreabă Scientific American şi răspunde: Phenianul a câştigat milioane de dolari din exporturile de arme, şi mai ales de rachete, aşadar este cât se poate de dispus să încalce orice sancţiune, pentru a obţine bani.
Cristina Zaharia, RADOR
