Fructe de pădure
Timbrul românesc, mijloc eficient de educaţie şi mesager elocvent al diverselor domenii şi campanii, vă invită să redescoperiţi beneficiile naturii prin intermediul noului proiect filatelic intitulat Fructe de pădure.
Romfilatelia va introduce în circulaţie emisiunea Fructe de pădure, vineri, 29 septembrie 2017, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.
Fructele de pădure, cele care colorează în fiecare vară poienile şi luminişurile pădurilor, au fost consumate de oameni încă dinaintea apariţiei agriculturii şi sunt încă o sursă de hrană importantă pentru multe specii de animale.
Considerate a fi printre cele mai sănătoase alimente, bogate în antioxidanţi, fructele de pădure au numeroase proprietăţi benefice pentru organism, contribuind la fortifierea imunităţii şi la combaterea anumitor afecţiuni. Culoarea acestor fructe este un indiciu asupra beneficiilor pe care consumul lor îl aduce organismului.
Noua serie de 4 mărci poştale ilustrează fragul, cătina, măceşul şi păducelul, resurse naturale care pot susţine o alimentaţie sănătoasă.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei ilustrează Cătina (Hippophaë rhamnoides), un arbust care poate creşte până la 5-6 m înălţime, cu ramuri ce prezintă numeroşi ţepi lungi, foarte ascuţiţi, iar frunzele sunt înguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-gălbui, sunt mici şi apar în lunile martie – aprilie.
Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5-10 mm şi late de 4-8 mm, grupate mai multe la un loc, de culoare verde la început şi galben-portocaliu la completa lor maturitate. Acestea se recoltează imediat după coacere până la lăsarea primului ger. Cunoscută sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă sau drăcilă din cauza spinilor pe care îi are, cătina este răspândită în regiunile deluroase ale Munteniei şi Moldovei, unde creşte din abundenţă de-a lungul albiilor râurilor şi izvoarelor, cât şi pe versanţii munţilor.
Păducelul (Crataegus monogyna), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, este cunoscut sub numele popular de mărăcine sau gherghinar şi poate fi des întâlnit în zonele de şes, deal şi munte, fiind nepretenţios.
Este un arbust spinos cu frunzele lobate şi fin dinţate pe margini. Florile prezintă câte 5 petale albe sau roz-pal şi sunt reunite în buchete din care se dezvoltă fructe cărnoase, roşii-portocalii.
Păducelul creşte începând cu zonele joase de câmpie, unde fructele ajung la maturitate în primele zile ale lunii septembrie şi până în ariile sub-montane, unde acestea se coc mai târziu datorită condiţiilor climaterice. Fructele mature sunt roşii.
În scopuri terapeutice, de la păducel se folosesc florile, frunzele şi fructele. Acestea conţin bioflavonoide, vitaminele B şi C, uleiuri volatile şi taninuri.
Măceşul (Rosa canina), ilustraţia timbrului cu valoarea nominală de 8 lei, este un arbust ale cărui proprietăţi vindecătoare au fost cunoscute încă din antichitate. Denumirile populare ale măceşului sunt: rug, trandafir sălbatic, cadar, rujă.
Măceşul este o plantă perenă care creşte la câmpie, dar şi în zonele de deal, iar în prima parte a lunii aprilie înfloreşte. Florile de culoare roz se transformă către sfârşitul lunii septembrie în fructe mici şi roşii. De obicei, măceşul are flori de culoare roz pal, dar există şi subspecii cu flori albe sau roz închis. Florile măsoară în diametru 4 – 6 cm şi au câte 5 petale. Măceşele sunt, de fapt, pseudofructe, adevăratele fructe fiind cele din interior, care sunt denumite şi „seminţe”. Planta este bogată în anumiţi antioxidanţi. Fructele sunt apreciate pentru nivelul ridicat de vitamina C şi sunt folosite pentru a face sirop, ceai sau marmeladă.
Pe timbrul cu valoare nominală de 15 lei este reprezentat Fragul (Fragaria vesca), cu denumirile populare de căpşun de pădure, frag de pădure şi vărăguţă este o plantă perenă, erbacee din genul Fragaria, familia Rosaceae, ce poate atinge înălţimea de 30 cm. Fructele sunt comestibile, de mici dimensiuni şi formă conică, albe sau roşii, cărnoase cu gust dulce – acrişor. Frunzele sunt trifoliate, de culoare verde, fără miros, cu gust astringent.
Acesta înfloreşte primăvara, iar în următoarele 25-30 de zile, fructele pot fi culese.
Emisiunea de mărci poştale este completată de un plic prima zi şi un set de 4 cărţi poştale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre cu tête-bêche şi minicoala de 5 timbre şi o vinietă.
Romfilatelia mulţumeşte Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universităţii din Bucureşti, Institutului de Biologie al Academiei Române şi domnului fotograf Octavian Chende pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Biroul Relaţii Publice:
Tel: 021 / 337 24 42
