În Europa, toate privirile sunt îndreptate spre Catalonia. Birouri de vot sigilate de poliţie, urne şi buletine de vot confiscate, demonstraţii pentru unitate la Barcelona, proteste şi răniţi – toate consemnate de presa internaţională privind referendumul derulat în Catalonia, în pofida interdicţiei Madridului. Carnaval politic în Catalonia, titrează El Pais şi deplânge faptul că imaginea internaţională a statului spaniol este deteriorată prin tot ce s-a întâmplat cu acest referendum. Este o zi tristă pentru democraţie, regretă La Vanguardia, solicitând o soluţie politică pentru rezolvarea provocării independentiste din Catalonia, iar La Voz de Galicia vorbeşte despre o zi a infamiei. ABC îşi reafirmă angajamentul pentru o naţiune democratică, liberă şi încărcată de sute de ani de istorie, cerându-le autorităţilor catalane să pună capăt lipsei lor de responsabilitate, care a condus la farsa irealizabilă a referendumului, un plan care nu va duce nicăieri. În schimb, cotidianul independentist catalan El Punt Avui îşi afirmă angajamentul pentru DA şi pentru democraţie. Financial Times acuză de ineficienţă guvernul Rajoy şi cere deschiderea unui nou dialog cu autorităţile catalane, în timp ce Le Monde publică un editorial intitulat ‘Referendum pentru nimic’. Scorul de 1-O nu poate fi recunoscut nici de Spania, nici de restul ţărilor UE, atenţionează Le Monde, subliniind că Spania trece prin cea mai gravă criză politică de după lovitura de stat din 1981, şi susţine că actualul conflict catalan priveşte întreaga Uniune Europeană. Referendumul privind independenţa Cataloniei este legitim, însă, aşa cum a arătat exemplul Scoţiei, acesta trebuie să se desfăşoare cu acordul guvernului central, iar folosirea forţei de către poliţia spaniolă este inadmisibilă, a declarat adjunctul preşedintelui Parlamentului European, citat de Europe Online Magazine. Autorităţile spaniole trebuie să înţeleagă cât mai repede că un război cu propria populaţie poate duce la destrămarea statului, nu la consolidarea lui, a declarat preşedintele Comitetului pentru afaceri externe a Dumei de Stat din Rusia, Konstantin Kosacev, citat de Tass. Referedumul apărat cu orice preţ de executivul catalan ar putea trezi sau încuraja alte veleităţi de independenţă pe continent, avertizează Le Figaro. După modelul catalanilor, mai multe teritorii revendică şi ele mai multă autonomie, chiar independenţa deplină, unii dorind să profite de mişcările spaniole, pentru a-şi pune în valoare aspiraţiile, aşa cum se întâmplă în Scoţia, Corsica, Ţara Bascilor, Nordul Italiei, Flandra, Insulele Feroe, sau în Europa de Est, unde frontierele nu sunt acceptate întotdeauna în unanimitate, în Balcani sau la graniţa Rusiei existând, de asemenea, revendicări autonomiste, independentiste sau separatiste, explică Le Figaro. Din Spania până în Irak, statele trebuie să realizeze că reprimarea secesiunii nu funcţionează, opinează The Guardian. Oricine gândeşte că balcanizarea a fost un fenomen de secol 19, greşeşte. Luna aceasta, kurzii, cel mai mare aşa-numit „popor fără stat” din lume, au votat secesiunea de Irak, pentru a nu mai pomeni de regiunile kurde din Iran şi Turcia, exemplifică The Guardian. Secesiunea din Ucraina a produs două state, de facto. În acelaşi timp, Yemenul se luptă cu el însuşi, iar Myanmarul duce o politică de secesiune cu forţa contra unei populaţiei minoritare pe care majoritatea nu vrea s-o vadă pe teritoriul său. Libertatea unui stat democratic de a împiedica propria sa destrămare este contrabalansată de dreptul provinciilor sale de a decide ele însele cum vor să fie guvernate şi de către cine, conchide The Guardian.
În SUA, preşedintele Donald Trump respinge posibilitatea de a se ajunge la o soluţie diplomatică în problema nord-coreeană, insisitând că America va face ceea ce trebuie făcut, citează The Independent. După ce secretarul de stat Rex Tillerson a sugerat că SUA menţine linii de comunicare cu regimul lui Kim Jong Un, Donald Trump a scris pe Twitter că Tillerson îşi pierde timpul încercând să negocieze cu „micul om-rachetă”, scrie The Washington Post. În acelaşi timp, Moscova este pregătită să conlucreze cu Pyongyangul, pentru a găsi o rezolvare paşnică a crizei nord-coreene a rachetelor, a anunţat Ministerul rus de Externe, citat de Russia Today. Comentariul a venit în urma unei întâlniri dintre ambasadorul rus Oleg Burmistrov şi directorul general pentru America de Nord din Ministerul nord-coreean de Externe, Choe Son-hui, detaliază Fox News. Coreea de Nord n-a dat niciun semn de interes pentru negocieri cu Statele Unite, în ciuda deschiderii afişate de Washington de a sonda voinţa regimului nord-coreean de a începe negocieri privind programul său nuclear, crede Le Soir. La Beijing, preşedintele chinez Xi Jinping a discutat cu secretarul american de stat Rex Tillerson despre criza din Peninsula Coreeană, dar şi despre vizita oficială pe care preşedintele american o va efectua în China în acest an, anunţă China Daily. Tillerson a subliniat că Washingtonul preţuieşte relaţiile sale cu Beijingul şi speră într-o creştere a încrederii reciproce şi o intensificare a cooperării practice, pentru a putea aborda în comun provocările internaţionale şi regionale, reţine China Daily. A fost, de asemenea, subliniată importanţa cooperării economice şi militare, ca şi dialogul în domeniul securităţii cibernetice./czaharia/denisse
Cristina Zaharia – RADOR
