Europeană şi problemele majore cu care se confruntă Bruxelles-ul actualmente sunt teme de mare interes pentru presa internaţională. Cotidianele din capitala bulgară şi din ţările balcanice scriu şi despre întrunirea cvadripartită de la Varna, cu participarea României. Şi, desigur, ziarele străine îi prezintă pe laureaţii Premiului Nobel pentru fizică şi lucrarea cu care au obţinut această prestigioasă recunoaştere academică.
Înaintea apropiatei preluări a preşedinţiei Consiliului European de către Bulgaria, premierul Boiko Borisov „este gazda primei reuniuni cvadripartite la nivel înalt, la care se dezbate perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”, relatează jurnalul sofiot Trud. Liderii Bulgariei, Greciei, Serbiei şi României vizează în acelaşi timp „progresul cooperării în transporturi, infrastructură şi energetică – domenii importante pentru atragerea de investiţii şi dezvoltarea economică a regiunii”, punctează cotidianul sîrb Blic. Din Grecia, publicaţia Sofokleousin reliefează că „problema perspectivei europene a Balcanilor de Vest capătă o importanţă şi o dinamică deosebite în perspectiva preşedinţiei bulgare a Consiliului UE din primul semestru al anului 2018”, la iniţiativa premierului grec Alexis Tsipras care „a propus ca preşedinţia bulgară să funcţioneze ca o preşedinţie ‘balcanică’, iar premierul bulgar Borisov a acceptat imediat”. Şi asta pentru că ţările balcanice, „izolate la graniţele sud-estice ale Europei”, constată că „vocea lor se aude slab la Bruxelles”, explică jurnalul Tribune din Grecia. Şi aşa „Grecia, Bulgaria, Serbia şi România construiesc o axă de stabilitate în Balcani”, conchide ziarul elen Ta Nea. Sub titlul „Croaţia şi România nu sunt de acord cu Europa cu mai multe viteze”, cotidianul zagrebian Vecernji List scrie despre vizita pe care o face în ţara noastră preşedintele croat. Citat de ziarul croat, şeful statului din Balcanii de Vest subliniază la rândul său că „În Europa se măresc diferențele între vechea și noua Europă, între Europa răsăriteană și cea occidentală”, iar „aceste diferențe trebuie pur și simplu să dispară și în această zonă trebuie pusă temelia dezvoltării și competitivității economiilor noastre, prin construirea infrastructurii rutiere și energetice, dar și prin digitalizare și extinderea internetului de bandă lată”. La est de România, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova adoptă o poziţie comună cu privire la modificarea formatului Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, relatează Ukrainska Pravda. „În primul rând, noul format ar trebui să prevadă deschiderea porţilor Uniunii Europene pentru aceste țări şi să presupună, de asemenea, eliminarea tarifelor de roaming, să includă creșterea cotelor de educație pentru studenți”, precum şi „unificarea serviciului poștal și aderarea treptată la piața energetică” – a explicat vicepremierul ucrainean, remarcând că acest format „ar trebui să includă şi o componentă de securitate, având în vedere importanţa acestei probleme atât pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova şi Georgia”, detaliază ziarul de la Kiev. Deocamdată însă, Bruxelles-ul se confruntă cu probleme interne presante, una din ele fiind cea din Spania. Sub titlul „Grevă generală în Catalonia”, cotidianul madrilen El Pais scrie că „La două zile după referendumul ilegal pentru independenţă, Catalonia funcţiona marţi la jumătate din capacitate”, practic toate şcolile fiind închise, jumătate din lucrătorii în domeniul sănătăţii publice nefiind prezenţi la muncă, porturile Barcelona şi Tarragona fiind paralizate şi existând probleme pe şosele. În plus, pe străzile Barcelonei au avut loc „manifestaţii monstru împotriva violenţelor poliţiei”, relevă Le Figaro. La Libre Belgique prezintă scenariile posibile după referendum, de la declararea unilaterală a independenţei, la suspendarea autonomiei Cataloniei, negiocieri şi chiar o cădere ipotetică a guvernului lui Mariano Rajoy. Însă, după cum remarcă din Brazilia ziarul O Globo, „Criza catalană necesită o soluţie negociată”, anume cu mediere din partea autorităţilor Uniunii Europene, „pentru a evita încurajarea naţional-populismului sau altor mişcări separatiste de sorginte xenofobă”. Iar pentru a analiza situaţia, Parlamentul European organizează astăzi o dezbatere specială pe tema evoluţiei evenimentelor din Catalonia. În privinţa negocierilor privind Brexit, eurodeputaţii sunt de părere că s-au înregistrat progrese insuficiente referitor la stabilirea drepturilor cetăţenilor sau frontiera irlandeză, pentru a permite începerea negocierilor pentru un acord comercial, relevă The Guardian. EUObserver relatează că europarlamentarii şi şeful Comisiei, Jean-Claude Juncker, insistă că „discursurile nu sunt suficiente” şi afirmă că slăbiciunea politică a premierului britanic pe plan intern, evidenţiată la congresul Partidului Conservator, împiedică realizarea unor progrese în negocierile pe tema Brexit. Aflat la originea dubiilor privind controlul Theresei May asupra guvernului, ministrul de externe Boris Johnson se grăbeşte însă să afirme, în discursul ţinut în faţa conservatorilor, că „întregul cabinet este unit” în privinţa strategiei asupra Brexit definite de premier, informează Financial Times. Şi în fine, multe din marile cotidiane internaţionale scriu despre decernarea Premiului Nobel pentru Fizică. Un premiu care anul acesta le revine la trei cercetători americani, pentru rolul lor în detectarea undelor gravitaţionale, a căror existenţă fusese dedusă de Einstein în celebra sa teorie a relativităţii generalizate, formulată în urmă cu 100 de ani, scrie Wall Street Journal.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
