Luni, 9 octombrie, se împlinesc 85 de ani de când, la Radiodifuziunea română avea loc prima transmisiune în direct a unei slujbe religioase, cea de la Biserica Sfântul Silvestru din Bucureşti, de atunci având loc, în fiecare duminică, transmisia serviciului religios la radio. Educaţia religioasă şi educaţia morală a ascultătorilor era unul din ţelurile importante ale radiofoniei din ţara noastră, încă din 1 noiembrie 1928, de la înfiinţarea radioului public, o pilulă de înţelepciune şi de morală creştină fiind prezentă de la programele destinate copiilor, cărora li se adresau diferite scenete, până la emisiunile adresate publicului adult de la oraşe şi sate.
* * * * *
Încă de la primul semnal emis în eter, la 1 noiembrie 1928, Radiodifuziunea a realizat programe adresate tuturor categoriilor de ascultători, de la copii la bătrâni, de la ţărani la intelectuali, iar viaţa religioasă şi-a găsit un loc important în structura programelor.
La 11 noiembrie 1928, la radio se transmitea prima emisiune religioasă, predica lui Manea Popescu, preot la capela Bisericii Sfânta Vineri din Bucureşti.
De la acel moment, emisiunile pe teme religioase au devenit periodice, în direct, în fiecare duminică dimineaţă şi de sărbători, existând o predică rostită de un preot, urmată de o slujbă religioasă. Astfel, Radioul a fost prezent în casele românilor, transmiţând ascultătorilor cuvântul Domnului.
În anul 1930, în programul Radio a fost introdusă rugăciunea „Tatăl nostru”, o tradiţie întreruptă după Război, dar reluată în anii ’90.
Radio şi Radiofonia, număr special de Crăciun – decembrie 1930
La 9 octombrie 1932, era transmisă la radio, în direct, prima slujbă, de la Biserica „Sfântul Silvestru” din Capitală, iar la 25 decembrie 1932, în Sfânta zi de Crăciun, a avut loc prima transmisiune de la Patriarhie, când Patriarhul Miron Cristea a rostit şi cuvântul pastoral de Naşterea Domnului.
Preoţii care se adresau ascultătorilor erau dintre cei mai erudiţi, mulţi erau profesori la Teologie, alţii aveau o activitate didactică şi ştiinţifică foarte importantă, un exemplu în acest sens fiind preotul – academician Nae Popescu.
Preotul Nae Popescu
Preot Nae Popescu – „Mănăstirile româneşti” – 29 ianuarie 1933
Printre clericii care s-au aflat la microfonul radioului erau Patriarhul Miron Cristea, Patriarhul Nicodim Munteanu, ÎPS Tit Simedrea, Mitropolit al Bucovinei, Gala Galaction, sau preotul cărturar Constantin Bobulescu de la Biserica “Sfântul Nicolae”- Tabacu.
Gala Galaction
Preotul Constantin Bobulescu
Se ţineau predici în cadrul orei religioase care era duminica, dar şi în conferinţe cu tematică religioasă despre vieţile Sfinţilor sau în care erau dezbătute probleme de teologie.
Prestigioasa emisiune “Universitatea Radio”, care a debutat în martie 1930, conţinea predici sau conferinţe pe teme religioase, din anul 1933 acestea fiind difuzate în fiecare zi de joi, însă religia era prezentă şi la “Ora copiilor”, “Ora satului”, sau în cadrul “Orei ostaşilor”.
Radioul a transmis, în anul 1942, chiar un botez în direct, cel al lui Mihai Soare, fiul crainicului Gheorghe Soare, fiind oficiat de către preotul Constantin Bobulescu, naş fiind chiar Vasile Ionescu, directorul contenciosului administrativ de atunci, devenit mai târziu director general al Radioului.
Părintele Bobulescu si naşul Vasile Ionescu la botezul lui Mihai Soare, fiul crainicului Gheorghe Soare -1942
Proiectul cultural şi educaţional al Radioului în perioadă interbelică a urmărit să prezinte pe lângă aspectele practice ale Crăciunului şi valenţele spirituale specifice creştine.
„În afară de simbolul creştinesc adică venirea pe lume a lui Messia, cel vestit de proroci, sărbătoarea Crăciunului mai poartă şi un alt înţeles, acela al reînnoirii şi al viitorului” (Aurel Bordenache -„Despre naşterea Mântuitorului în artă”, 1935). Reprezentările artistice ale nativităţii, arta icoanelor de-a lungul timpului, au ocupat spaţiu atât la microfon cât şi în paginile revistelor de radio. Pe lângă transmisiunile de la Patriarhie se prezentau predici închinate acestei sărbători. „Anul care vine cere revizuirea conştiinţelor şi o renaştere în spirit. Să ne rugăm pentru pacea lumii, pentru potolirea Irozilor, pentru învierea păcii şi a sufletului nostru. Să fie anul luminii şi păcii lui Hristos, Mântuitorul” (Conferinţă Radiofonică 1934, Haralambie Roventa, preot).
În anul 1934, la Radio s-a organizat un pom de Crăciun pentru copiii angajaţilor din instituţie, transmis în direct.
Solemnitatea s-a desfăşurat în prezenţa lui Ion Dragu, secretarul general al Ministerului Propagandei, a membrilor Consiliului de Administraţie în frunte cu general Ştefănescu-Amza, prof. dr. Hurmuzescu, Pamfil Şeicaru, Dan Sărăţeanu director general al Societăţii şi a lui G. D. Mugur şi Vasile Ionescu subdirectori. „Fondul creştin al tainei ce sărbătorim astăzi este pentru Radiodifuziunea Romană păstrătoare a datinilor noastre, clipă de cea mai deosebită sensibilitate”, scria publicaţia Radio-Adevărul.
A urmat un program distractiv, executat de Orchestra Radio sub conducerea lui Th. Rogalski, un sketch de Stroe şi Vasilache, apoi şi-a făcut intrarea ,”Moş Craciun” care le-a vorbit copiilor şi a împărţit daruri.
Sărbătoarea pomului de Crăciun – 1934
Prin Învierea Domnului se crede că timp de o săptămână porţile Raiului se deschid pentru sufletele reţinute în prinsoarea Iadului, iar Răstignirea şi Învierea reprezintă legătura eternă dintre moarte şi viaţă aşa cum renaşte natura în fiecare primăvară.
Şi programul radioului a fost mereu, în această zi, unul de sărbătoare. Spre exemplu, dimineaţa din 16 aprilie 1933, se deschidea cu emisiunea „Ora religioasă”, urmată de concertele de prânz cu plăci de gramofon, după-amiază medicul şi scriitorul Vasile Voiculescu susţinea la microfon conferinţa intitulată ,,Paştele” iar la Universitatea Radio, preotul Constantin Bobulescu prezenta „Legendele creştine”.
Despre obiceiurile de odinioară legate de Sfintele Paşti aflăm de la istoricul Constantin Gane, într-o conferinţă radiofonică păstrată în arhiva SRR: „A vorbi despre felul cum se sărbătorea Paştele în trecut, însemnă a nu spune nimic nou, fiindcă se sărbătorea la fel ca azi. Un post mai întâi de 40 de zile – desigur mai bine păzit decât azi şi de mai multă lume – apoi o Săptămână a Patimilor, cu Miercurea şi Joia Mare, cu Vinerea Sfântă, cu Sâmbăta Mare când se făcea procesiunea funerară a Mântuitorului, cu Învierea, care în popor s-a făcut întotdeauna la 12 noaptea, şi apoi cele 3 zile ale Paştilor cu bucuria ce urma întreaga săptămână luminată până-n Duminica Tomei.”
Slujba Învierii – 1941
Interesant a fost şi momentul în care a avut loc sfinţirea noului studio al Radioului, care a avut loc în prezenţa Regelui Carol al II-lea, slujba fiind oficiată de Părintele academician Nae Popescu de la Biserica Bradu-Boteanu, împreună cu preoţii Constantin Bobulescu, Vasile Popescu şi Costea Grigore.
Inaugurarea noului studio – 1932
Tipicul urmat la facerea sfeştaniei pentru Noul Studio
Trebuie spus că Radioul a transmis toate evenimentele religioase importante, fie că a fost vorba de funeraliile primului ministru I.G. Duca, în ianuarie 1934, sau de funeraliile Reginei Maria, din anul 1938.
La 8 octombrie 1939, cu ocazia inaugurării postului Radio Basarabia de la Chişinău, primul studio local al radioului, a fost transmisă Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
În mod curent, duminica se transmitea Sfânta Liturghie de la Patriarhie, se transmiteau slujbele de Înviere în direct, se difuzau slujbele de la sărbătorile religioase importante, şi nu întotdeauna de la aceeaşi biserică, ci de la mai multe biserici. Erau prezenţi la microfon, de multe ori, preoţi care erau şi publicişti: Toma Chiricuţă, Gheorghe Comana, Constantin Dron şi alţii, care ţineau în cadrul „Universităţii Radio” o cronică religioasă.
Despre Sfânta Liturghie la radio – Săptămânalul Renaşterea din Cluj – 28 ianuarie 1934
La conducerea programului vorbit al Radioului s-au aflat o vreme marii scriitori Vasile Voiculescu şi Liviu Rebreanu, cei care au avut o contribuţie importantă la difuzarea emisiunilor privind viaţa religioasă.
Vasile Voiculescu
Vasile Voiculescu – Predică – 3 august 1941
Liviu Rebreanu
În perioada 1940-1944, Părintele Vasile Vasilache, desemnat predicator al Catedralei Patriarhale de către Patriarhul Nicodim, rostea în fiecare duminică o predică, chiar înainte de transmisiunea directă a Sfintei Liturghii de la Patriarhie. Părintele Vasile Vasilache avea să devină, mai târziu, vicar al Arhiepiscopiei Române din cele două Americi, iar totalul predicilor sale rostite la radio a depăşit cifra de 100.
Preotul Vasile Vasilache
Gala Galaction – „Emoţia Religioasă” – 8 august 1941
Aşadar, în cei 20 de ani de la inaugurarea radioului, au vorbit la microfon pe teme religioase personalităţi ale vieţii publice, precum patriarhii Miron Cristea şi Nicodim Munteanu, Mitropolitul Tit Simedrea, Gala Galaction, Nichifor Crainic, preoţii Constantin Bobulescu, Nae Popescu, Vasile Vasilachi.
Pe Constantin Bobulescu, preot şi istoric, îl regăsim, între anii 1931 şi 1933, cu 25 de conferinţe la radiodifuziune, în emisiuni precum „Program pentru săteni“ sau „Universitatea Radio“. Preotul Bobulescu a ţinut conferinţe şi lecturi religioase despre „preoţii în războaie şi răzmeriţe“, icoanele făcătoare de minuni, comemorarea lui Alexandru cel Bun în 1932, sihaştri sau „legende creştine“.
Nichifor Crainic, profesor universitar, absolvent al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, în anul 1916, şi viitor preşedinte al Consiliului de Administraţie al Radiodifuziunii, în perioada 5 octombrie 1940 – 25 ianuarie 1941, a susţinut numeroase conferinţe la Radio pe teme religioase, în vederea iniţierii în credinţă a ascultătorilor: Conferinţa religioasă din 21 noiembrie 1929, despre frumuseţea psalmilor – Universitatea Radio din 29 ianuarie 1932, „Mit şi religie” – Universitatea Radio din 6 februarie 1935, sau „Puterea înnoitoare a religiei – 4 octombrie 1940.
Nichifor Crainic
Au mai fost prezenţi la microfonul radioului, printre alţii, Partenie Ciopron, Nicolae Colan, Efrem Enăchescu, Veniamin Pocitan, Dumitru Argint, Ioil Babaca, Ilie Băcioiu, Eugen Bărbulescu, Ion Bârliba, Mihai Bulacu, Spiridon Cândea, Dumitru Cristescu, Grigore Cristescu, Cristofor Dancu, Gheorghe Doară, Constantin Dron, Ion Gafton, Gala Galaction, Mihail Grosu, Nicolae Grosu, Vladimir Grosu, Dumitru Hadârcă, Neculai Hodoroabă, Stelian Iliescu, Ilie Imbrescu, Şerban Ionescu, Nicodim Ioniţă, Varahiil Jitaru, Filaret Jocu, Grigore Marcu, Zosim Oancea, Ştefan Palaghiţă, Petre Partenie, Gheorghe Paschia, Ion D. Petrescu, Nicolae M. Popescu, Ion Popescu-Mozăceni, Nicolae Popescu-Prahova, Sergiu Roşca, Haralambie Rovenţa, Teodor Rudiev, Iuliu Scriban, Ion Sfârâială, Dumitru Stăniloae, Nicolae Şerbănescu, Vasile Ţepordei, Haralambie Vasilache, Vasile Vasilache, Dumitru Veştemeanu, Nicodim Zamfirescu, Alexandru Mironescu, Teodor M. Popescu, Gheorghe Racoveanu, Ion Gh. Savin şi Mircea Vulcănescu.
Această activitate s-a realizat fie prin emisiuni cu tematică generală, fie specifice, prin predici, „lecturi religioase“, prezentarea unor fenomene de cult, precum evlavia credincioşilor pentru sfintele moaşte şi chiar transmisiunea în direct a Sfintei Liturghii săvârşite în Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Foarte multe dintre aceste conferinţe au fost editate în publicaţii ale Societăţii de Radiodifuziune, precum „Radio Adevărul“, „Radio-Fonia“ sau „Revista Radio România“.
După momentul 23 august 1944, emisiuni religioase au fost extrem de rare în programele radiodifuziunii, iar în perioada 1945 – 1948, Arhiva radioului a fost practic distrusă, multe din textele depozitate aici fiind luate la Tribunalul Poporului, pentru a se constitui în „dovezi incriminatoare” în diferite cauze aflate pe rol, privindu-i pe jurnalişti, ofiţeri, preoţi sau oamenii politici.
Începând cu anul 1948, în perioada comunismului, nici rugăciunea, nici vreo altă emisiune religioasă nu s-au mai auzit la radio.
După 1990, tradiţia emisiunilor religioase a fost reluată, zilnic, încă de la ora 5:00, Radio România Actualităţi inaugurând programul cu imnul naţional şi rugăciunea „Tatăl nostru”.
Din iunie 1999, Radio România Actualităţi a difuzat, sâmbăta, de la ora 16:30, emisiunea „Adevăr şi lumină” şi duminica, la aceeaşi oră, „Împărtăşire din cuvânt”, ambele fiind realizate de redacţia „Viaţa religioasă”.
În perioada 7-9 iunie 2001, a avut loc la Bucureşti, în cadrul Simpozionului Creştin al Oamenilor de Presă (S.C.O.P 2001), prima întâlnire a jurnaliştilor creştini care reflectă evenimentul creştin din perspectivă creştină. Iniţiator al acestui simpozion a fost Grupul Redacţional „Viaţa Religioasă” din Redacţia Social-Economică a Societăţii Române de Radiodifuziune. Au participat circa 65 de jurnalişti români (televiziune, radio, presă scrisă), precum şi reprezentanţi ai mass-media din Basarabia, Bucovina, Valea Timocului şi Gyula.
În anul 2003, în domeniul vieţii religioase, la radio s-au difuzat informaţii cu caracter social – caritabil şi cultural – religios. Astfel, la Radio România Actualităţi, emisiunile cu caracter religios au următoarea structură: săptămânal – „Cuvânt şi suflet” – atitudini creştine, „Cuvânt şi suflet” – catehism liturgic (cu rubricile noi „Descoperirea” şi Gestul sacru”), „Floarea darurilor” – actualitatea religioasă, „Ecumenica” – Biserica în societate, „Împărtăşire din cuvânt”, „Adevăr şi lumină”/”Convorbiri creştine”/”puterea credinţei”.
Grupul „Viaţa Religioasă” a dezvoltat parteneriate cu publicaţii scrise de profil – „Lumea credinţei”, Univesrul media”, „Vestitorul ortodoxiei”, cu posturi TV. Grupul s-a implicat şi în organizarea smpozionului „Centenar Dumitru Stăniloae”, în manifestările de împlinire a 120 de ani ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti şi a 150 de ani ai Arhiepiscipiei Greco-Catolice de la Gherla.
În anul 2004, secţia „Viaţa religioasă” a realizat un număr de 7141 de minute de producţie editorială difuzată la Radio România Actualităţi şi la Radio România Cultural.
În acelaşi an, Radio Reşiţa a sprijinit construirea bisericuţei ortodoxe din incinta Muzeului Spiritualităţii Româneşti din Torac (Voivodina), iar colectivul de la „Istorie orală” a arhivat interviurile din proiectul „Biserica în perioada comunistă” – în total 58,3 ore.
Activitatea publicistică a secţiei Viaţa Religioasă, în anul 2005, a constat în realizarea unui număr de 19.980 de minute de producţie editorială, difuzată la Radio România Actualităţi şi Radio România Cultural. La realizarea acestei producţii au contribuit redactorii secţiei Viaţa Religioasă dar, în bună măsură, şi colegii de la studiourile regionale, care au furnizat materiale de actualitate religioasă, asigurând astfel o reflectare naţională a realităţii religioase.
Au fost realizate transmisiuni în direct de la evenimente religioase de anvergură, cum au fost Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, Sf. Dimitrie – Ocrotitorul Bucureştilor, Sărbătoarea Naşterii Domnului. S-a colaborat foarte bine cu echipa tehnică de la Studioul Regional Iaşi, care a asigurat din punct de vedere tehnic transmisia în direct de la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie).
Din punct de vedere editorial, această secţie şi-a diversificat preocupările de reflectare a impactului dintre viaţa religioasă şi viaţa socială, oferind spre difuzare reportaje specifice şi în alte zone orare (în emisiunile „Studio deschis”, „Pulsul zilei”, sau „Lumea noastră”).
În martie 2005, Redacţia emisiunilor educative iniţiază un nou ciclu difuzat săptămânal pe postul Radio România Cultural, intitulat „Ştiinţa şi religia”.
În afară de emisiunile din grilă, secţia „Viaţa religioasă” a furnizat programelor de la postul Radio România Actualităti (emisiunile Matinal, Radiojurnale, Studio deschis, Anotimpul zăpezilor/Orele primăverii/Anotimpul vacanţelor, Pulsul zilei, Lumea noastră, 24 de ore) ştiri, reportaje, interviuri, comentarii din actualitatea religioasă, această producţie editorială fiind, în medie, de 45 de minute pe săptămână.
În anul 2005, evenimentele cele mai importante care au necesitat o mobilizare deosebită a secţiei „Viaţa religioasă” au fost:
– Aniversarea de 90 de ani a Patriarhului Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române;
– 120 de ani de Autocefalie şi 80 de ani de Patriarhat în Biserica Ortodoxă Română;
– Sărbătoarea Paştelui în Biserica Romano – Catolică;
– Moartea Papei Ioan Paul al II lea;
– Alegerea Papei Benedict al XVI lea;
– Sărbătoarea Paştelui în Biserica Ortodoxă şi în cea Greco – Catolică.
Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă a Patriarhului Teoctist, la 7 februarie 2005, secţia „Viaţa religioasă” a realizat un CD omagial „Un Patriarh la vârsta Patriarhilor”, care conţine înregistrări de fonotecă cu Prea Fericitul Patriarh Teoctist, un reportaj despre locurile sale natale şi portrete schiţate de personalităţi bisericeşti şi culturale: Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu, Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici şi Virgil Gâdea.
De asemenea, a fost realizat un amplu interviu cu Patriarhul Teoctist care a fost difuzat într-o emisiune specială de 60 de minute la Postul Radio România Actualităţi.
Cu ocazia împlinirii a 120 de ani de când Biserica Ortodoxă este Autocefală şi a 80 de ani de când este Patriarhie, secţia „Viaţa religioasă” a transmis în direct, la data de 5 martie, Sesiunea Solemnă a Adunării Naţionale Bisericeşti şi a Sinodului BOR, la care au participat şi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului şi Preşedintele României, Traian Băsescu.
În 2006, formatele destinate manifestării vieţii religioase – „Actualitatea credinţei”, „Sfatul înţeleptului”, etc., au conectat publicul ascultător la înţelegerea fenomenului
religios atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.
Astfel, echipa de la „Viaţa religioasă” a acoperit în programele Radio România Actualităţi fenomenul religios românesc şi internaţional în producţii editoriale specializate, dar şi în radioprogramele zilnice. În cadrul emisiunilor a fost reflectată activitatea tuturor cultelor din România şi au fost prezentate personalităţi ale vieţii religioase interne şi internaţionale: Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopul Ioan Robu al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti, Mitropolitul de Blaj, Lucian Mureşan, al Biericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Cardinalul Angelo Scola, Patriarhul Veneţiei, Monseniorul Elio Sgrecia, preşedintele Academiei Pontificale pentru viaţă, secretarul de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, reprezentantul comunităţilor evreieşti din România, deputatul Aurel Vainer, Muftiul Cultului Musulman, Iusuf Murat etc.
Tot în 2006, Radio România Muzical a dufuzat suita de emisiuni din ciclul „Musica sacră”, cuprinzând pagini vocal – simfonice religioase, iar Redacţia Teatru a realizat, pentru copii, scenarii cu texte religioase: „Cei doi Sfinţi Dimitrie – viaţa şi faptele lor”, „Matiriul Sfântului Gheorghe, o pildă creştină”, sau „Trei crai de la Răsărit”.
În anul 2006, producţia editorială cu subiect religios a totalizat circa 170 de minute, în medie, pe săptămână.
În anul 2007, specificul de post generalist cu o importantă componentă informativă a fost păstrat şi susţinut prin diferitele tipuri de programe, ca pondere, formatele de emisiuni dedicate vieţii religioase însemnând circa 1,77% din totalul programelor.
În anul 2009, în cadrul proiectului “Teatrul Naţional Radiofonic serial” a fost realizată o premieră absolută în universul teatral românesc: 2009 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române an comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, de aceea Redacţia Teatru a realizat o superproducţie radiofonică după piesa lui Henrik Ibsen, “Împărat şi Galilean”.
În anul 2011, Statutul Jurnalistului de Radio a prevăzut, printre altele, că jurnalistul de radiodifuziune reflectă diversitatea de concepte filosofice idei, credinţe şi religii în societate, în spiritul înţelegerii reciproce şi a toleranţei şi sprijină societatea multiculturală.
De asemenea, jurnalistul de radiodifuziune nu va difuza materiale cu notă de intoleranţă între persoane sau grupuri de diferite orientări religioase, sau între oameni cu sau fără religie şi este obligat să-şi informeze, în prealabil, ascultătorii despre conţinutul controversat al unui program, din punct de vedere etic sau religios.
Tot în anul 2011, Radio România, dar şi fiecare post în parte, au desfăşurat campanii cu obiective de implicare socială, precum salvarea bisericilor vechi din nordul Olteniei şi sudul Ardealului.
La 27 octombrie 2015, în ziua prăznuirii Sfântulului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, Sala Radio a fost gazda finalei Concursului Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul ! Organizat de Patriarhia Română, Sectorul teologic-educaţional – cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în parteneriat cu Radio România, concursul aflat la cea de-a VIII-a ediţie, a început la 1 martie 2015 şi s-a încheiat prin evenimentul prezentat la Sala Radio. Invitat special a fost Corul de copii Radio dirijat de Voicu Popescu.
În 2016, la Radio Timişoara, ora exactă la prânz era dată în limba germană pe 630 kHz Unde Medii, zilnic, între orele 13 şi 14, ascultătorii având la dispoziţie un radio în miniformat în germană, o limbă vorbită în această parte de ţară de 300 de ani. Emisiunea redă şi episoade din istoria bisericilor catolice bănăţene. Tot Radio Timişoara prezintă valori ale muzicii clasice cu influenţe bisericeşti.
La 25 mai 2016, filosoful Sorin Lavic, teologul Radu Preda şi purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, au discutat, la Radio România Actualităţi despre sensurile sintagmei „mântuirea neamului”, în cadrul emisiunii „Biserica şi societatea”. Ffilosoful Sorin Lavric şi teologul Radu Preda susţin că, deşi mântuirea ca împlinire a umanului în creştinism, se realizează personal, neamul reprezintă contextul relaţional în care ea se împlineşte, iar purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, afirmă că termenul de „mântuirea neamului” din numele noii Catedrale Patriarhale trebuie înţeles în contextul istoric al începutului secolului trecut, şi anume de „izbăvire, eliberare” de sub o dominaţie străină.
La 30 martie 2017, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a oferit jurnaliştilor Remus Rădulescu şi Cristian Curte, Diploma şi medalia omagială „Sfântul Ierarh Ivireanul”, în semn de „preţuire şi recunoştinţă pentru merite deosebite în păstrarea credinţei ortodoxe şi promovarea culturii creştine.”
Remus Rădulescu este realizatorul emisiunii „Lumina credinţei”, difuzată la RRA în fiecare duminică la ora 9:05, iar Cristian Curte realizează „Biserica şi societatea”, în fiecare miercuri la 21:30. Patriarhul Daniel a subliniat în cadrul ceremoniei de acordare a distincţiilor, că „activitatea jurnalistică în domeniul religios este mare şi foarte necesară pentru că are rolul de a contribui la promovarea demnității noastre ca popor creştin”. De asemenea, Patriarhul BOR crede că „este mare nevoie ca radiourile, televiziunea şi toate mijloacele de comunicare în masă să dezvolte şi o activitate educaţională, de formare a caracterelor”. Alături de cei doi jurnalişti ai Radio România, a fost premiat şi George Grigoriu, realizatorul emisiunii „Realitatea spirituală” de la Realitatea TV.
Doar o zi mai târziu, la 31 martie 2017, Horia Bădescu, fost director al Radio România Cluj, a primit Premiul pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan”, acordat de Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP), la cel de-al X-lea Congres Naţional de Istorie a Presei, cu tema „Tradiţii ale presei religioase din România”, care a avut loc la Cluj, în perioada 31 martie – 1 aprilie.
În fine, să amintim că în fiecare an, la 22 decembrie, la Monumentul Eroilor Revoluţiei de lângă Societatea Română de Radiodifuziune are loc o ceremonie religioasă şi depunere de coroane de flori, care marchează Revoluţia din decembrie 1989 şi sacrificiul celor care şi-au pierdut viaţa pentru libertatea noastră.
Istoria primilor 25 de ani de emisiuni religioase ale radiofoniei româneşti este acoperită de Arhiva Scrisă a radioului, din acea perioadă neexistând decât foarte puţine înregistrări audio. Discurile înregistrate de Radio România au fost distruse sau au dispărut fără urmă în perioada de după război, în anii 1945-1950, iar banda magnetică apărută după anul 1950 – şi minunile tehnice ulterioare – , păstrează – şi în format audio – crâmpeie de viaţă religioasă, aşa cum au fost ele prezente în istoria Radiodifuziunii Române.
