Înainte de ’89 circula un banc. În faţa intelectualului tânăr, proaspăt ieşit din facultate în România stau două drumuri: unul duce la alcoolism, iar celălalt este impracticabil. Personajele romanului Villa Margareta* sunt intelectuali relativ tineri, profesori în şcoala din Topalu (cu normă şi în Liceul Agro din localitate) cu competenţe, caractere, habitaturi diferite care trebuie să relaţioneze cumva cu sistemul şi până la urmă iau o decizie. Presiunile, îndrumările, îngrijorările directoarei şcolii (Artemisa Vălurean) ating altfel pe fiecare. Între ei un erou principal Vlad Cernescu, un geniu înnăscut, neînţeles şi care nici el nu a dorit să fie înţeles, care iese din toate tiparele.
Romanul Doinei Jela urmăreşte acest fenomen foarte complex al conflictului între individ şi societate, între personajele caracteristice unor vremuri trecute şi prezente şi însoţeşte acest grup de personaje până în zilele noastre.
Dar să nu ne grăbim şi să analizăm prima dată limbajul. În această privință spun din capul locului că autoarea are minuția şi răbdarea unui chinez bătrân. Astfel încât Villa Margareta este un roman scris într-o limbă română perfectă. Fiecare cuvânt este perfect şi ales cu multă grijă. O limbă frumoasă, deosebit de bogată (atenţie: fără DEX nu ne descurcăm), pe care eu unul, nu am întâlnit-o până acum la un alt scriitor român contemporan. De fapt termenul corect nu este frumos, ci potrivit („cuvinte potrivite”). Am observat mare grijă şi acurateţe în formularea fiecărei fraze.
Perioada tratată, reflectarea „vremurilor” în caracterele personajelor şi în relaţiile interumane este de asemenea prelucrată cu migală, profund şi captivant. Mi s-a părut interesant balansul între ficţiune şi eseu în tratarea unor probleme politice de actualitate. Este de remarcat atenţia autoarei la detaliile cele mai mici, răbdarea cu care tratatează fiecare problemă. A pus bucăţică cu bucăţică piesele unui puzzle făcut din o mie de asemenea bucăți.. Din acest punct de vedere este izbitoarea asemănarea între Villa Margareta şi romanul în trei volume al lui Nádas Péter: Povestiri paralele. Doar când am terminat cartea mi-am dat seama cât de perfect se îmbină piesele de puzzle şi cât de complet este tabloul.
Cel mai bine este „desenată” figura centrală a cărţii: Vlad Cernescu. Intelectualul creativ, inteligent care eşuează pentru că este incompatibil cu sistemul. Cu orice fel de sistem. Vlad Cernescu este prezentat, explicat, descris cu lux de amănunte, fără să se piardă însă ceva din misterul Omului Care-Nu-Este-Ca-Noi. Este foarte interesant cum Doina Jela a rezolvat o altă dilemă să spun aşa mroźekiană: compromisul cu sistemul şi refuzul compromisului. A arătat o a treia posibilitate, şi anume incapacitatea de a încheia un compromis. Vlad Cernescu a fost incapabil de compromisuri atât în viaţa particulară cât şi în viaţa socială.
Deşi în mult mai puţine cuvinte, foarte exact descrisă mi se pare figura activistului Sandu. În general toate personajele sunt construite cu foarte multă grijă. Totodată este de admirat autoarea pentru curajul ei cu care a descris-o pe „Mutulanca” alias Doina Jela. Era un adevărat striptease intelectual.
Sunt câteva expresii deosebit de nimerite, pline de umor în carte, cum sunt: geniu judeţean, diriginta omenirii, tratat de pizdologie, „traducerea” de către poetul rebel, a titlului unei cărţi a „Tovarăşului” The future of Romania, prin: Te futură, off România etc. O idee la fel de bună mi s-a părut apariţia recurentă a lui DMM (Doamna Mea de Miercuri), psihoterapeuta care o ajută pe naratoare să traverseze perioada unei dificile reconstituiri a trecutului personal și colectiv. Este o soluţie excelentă pentru a face psihanaliza eului povestitor, care astfel explică şi mai bine acţiunea, dar în acest fel striptease-ul amintit mai sus devine și el complet.
Acestea fiind zise, Villa Margareta nu este o lectură uşoară, nici pe de parte o comedie, deşi prin evocarea grotescului unor situaţii, uneori generează şi amuzament. Nu, această carte „nu îl lasă în pace pe cititor”. Îl obligă permanent să reflecteze asupra propriei comportament, să conştientizeze natura evoluţiei societăţii româneşti şi a generaţiei martoră, beneficiară și victimă a unei schimbări de regim.
* Doina Jela: Villa Margareta, Editura Polirom 2015.
