Relaţiile Alianţei Nord-Atlantice cu Rusia, precum şi securitatea la Marea Neagră se află printre subiectele-cheie ale celei de-a 63-a Adunări Parlamentare a NATO ce se desfăşoară la Bucureşti, notează National Post. Cotidianul canadian mai scrie că îngrijorare stârneşte şi terorismul în creştere dinspre Afganistan, după retragerea trupelor NATO combatante din această ţară în 2014. Deteriorarea securităţii în Afganistan este cauza unor valuri importante de refugiaţi care „au venit în ultimii doi-trei ani în Europa de Est, ca efect al preluării controlului de către talibani asupra unor părţi ale acestei ţări”, consideră preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, citat de Daily Mail. În deschiderea lucrărilor de la Bucureşti, Paolo Alli a subliniat şi că „România este unul din partenerii de top ai NATO”, după cum remarcă Independent Balkan News Agency. Agenţia chineză Xinhua preia asigurările date de ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, că „România rămâne un aliat responsabil şi activ în cadrul NATO”. Xinhua mai notează că atât Paolo Alli, cât şi Teodor Meleşceanu au subliniat importanţa menţinerii capacităţii Alianţei de a răspunde ameninţărilor la adresa statelor membre, precum şi importanţa cooperării NATO-UE în cât mai multe arii comune de interes în contextul întăririi rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi al apărării.
Săptămâna care începe se anunţă decisivă pentru acordul nuclear iranian pe care preşedintele american îl consideră „cel mai prost acord încheiat vreodată” şi în legătură cu care ar putea cere înăsprirea cerinţelor de conformare a Iranului la condiţiile impuse de comunitatea internaţională, observă Bloomberg. În replică, preşedintele iranian Hassan Rouhani, consideră acordul drept „o victorie internaţională” a diplomaţiei de la Teheran şi avertizează, potrivit The Tehran Times, că „Nici „zece Trumpi” nu vor priva Iranul de interesele sale în acordul nuclear”. „Dacă noile sancţiuni vor trece, bazele americane din zona Iranului vor fi în pericol”, titrează The Hill, explicând că şeful Gărzii Revoluţionare iraniene, Mohammad Ali Jafari, a avertizat că în cazul unei înăspriri a atitudinii faţă de Teheran, SUA vor trebui să-şi mute bazele militare din vecinătatea Iranului la o depărtare de 2.000 de kilometri, în afara razei de acţiune a rachetelor iraniene. În plus, Jafari a ameninţat că dacă Washingtonul va considera Garda Revoluţionară drept o organizaţie teroristă – deşi, potrivit lui Jafari, aceasta a suferit pierderi importante în lupta cu grupările ISIS din Siria şi Irak – atunci şi Teheranul va considera armata americană drept o grupare teroristă, notează Washington Post, citând presa de la Teheran. Uniunea Europeană insistă, la rândul ei, pentru respectarea actualului acord, pentru că, după cum subliniază, purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant UE pentru politică externă şi securitate, „acordul își propune să găsească o soluție de durată pe termen lung care să ofere garanții tuturor părților interesate în ceea ce priveşte utilizarea energiei nucleare de către guvernul de la Teheran în scopuri civile și nu militare”, notează Il Messagero.
În Rusia, cea de-a 65-a aniversare a zilei de naştere a lui Vladimir Putin a fost marcată de proteste în circa 80 de oraşe ruseşti, manifestanţii cerând demisia preşedintelui rus şi eliberarea opozantului Alexei Navalnîi, condamnat la 20 de zile închisoare după organizarea unui miting neautorizat săptămâna trecută, scrie USA Today. Chicago Tribune observă că spre deosebire de protestele anti-corupţie din trecut, aceste manifestaţii au înregistrat o prezenţă mai scăzută pentru că ele s-au concentrat pe candidatura lui Alexei Navalnîi la alegerile prezidenţiale de anul viitor. „Unii oameni nu sunt mulţumiţi de Putin şi de guvern, dar nu înseamnă că doresc să-l susţină fără echivoc pe Navalnîi”, explică un comentator rus, citat de ziarul american, care mai scrie şi că Vladimir Putin se bucură totuşi de o popularitate de 80% în rândul ruşilor. După articolele apărute în presa internaţională pe tema acestor proteste, parlamentarii ruşi reclamă, potrivit agenţiei Tass, că Occidentul s-a folosit de ziua de naştere a lui Putin pentru a defăima Rusia. Astfel, şeful Comisiei pentru Afaceri Externe a Consiliului Federaţiei, Konstantin Kosacev, acuză articolele „discriminatorii” din presa internaţională ca parte a „campaniei de defăimare” a Rusiei, văzută drept singura putere care s-a opus conceptului de „lume unipolară”, promovat de Occident după terminarea Războiului Rece. „Adevărul este că lumea este multipolară acum, iar faptul că Occidentul nu mai are monopolul în a rezolva problemele globale exclusiv în interes propriu poate fi atribuit în mod necondiţionat Rusiei”, susţine Kosacev, citat de agenţia rusă.
În Spania, „Majoritatea tăcută” a Barcelonei şi-a exprimat printr-un protest uriaş respingerea ideii de independenţă, observă The Telegraph. La o săptămâna după ce referendumul pentru independenţă declarat ilegal de guvernul spaniol a aruncat Spania în cea mai gravă criză din ultimii 40 de ani, Sociatatea Civilă Catalană, principala organizaţie pro-unitate din Catalonia, a scos în stradă sute mii de oameni, peste 900.000, potrivit organizatorilor, care şi-au exprimat susţinerea pentru a rămâne uniţi în cadrul Spaniei, detaliază The Guardian. Deocamdată, impasul este complet între şeful guvernului conservator de la Madrid şi autorităţile separatiste de la Barcelona, constată Le Soir. Cotidianul belgian mai scrie că potrivit sondajelor, mai bine de jumătate din catalani se opun independenţei şi că acum această majoritate tăcută se pronunţă în stradă sub sloganul “Ajunge! Să ne regăsim înţelepciunea”.
Carolina Ciulu
