Presa internaţională rămâne cu atenţia aţintită asupra Cataloniei, deşi marţi Spania pare să fi câştigat un moment de respiro. „Liderul catalan întârzie declaraţia formală de independenţă pentru a da timp discuţiilor” titrează The Telegraph, în timp ce El Pais scrie că preşedintele Generalitat Carles Puigdemont a declarat independenţa, dar a lăsat-o în suspans. Invocând rezultatele referendumului, liderul catalan a afirmat marţi seară în faţa Parlamentului de la Barcelona că îşi asumă „mandatul popular pentru transformarea Cataloniei într-un stat independent sub forma unei republici”, dar a propus ca în următoarele săptămâni Parlamentul „să suspende efectul declaraţiei de independenţă, pentru a începe un dialog în vederea ajungerii la o soluţie convenabilă”. Întârzierea cu o oră a discursului din parlamentul catalan este pusă de The Telegraph pe seama ofertelor internaţionale de mediere între Catalonia şi Spania, dar şi a presiunilor venite dinspre UE şi Madrid. De altfel, cu câteva ore înaintea acestui discurs, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, îl avertizase pe liderul catalan să „nu anunţe o decizie care ar face dialogul imposibil”, scrie Le Soir. În discursul său susţinut în faţa Comitetului european al Regiunilor, reunit la Bruxelles, Tusk a spus că în urmă cu câteva zile i-a cerut şi prim-ministrului spaniol să caute o soluţie fără să facă uz de forţă, ci prin recurs la dialog, căci forţa argumentului este întotdeauna mai bună decat argumentul forţei.
Tensiuni sociale se înregistrează şi în Franţa. „400.000 de bugetari francezi în stradă împotriva guvernului”, titrează La Libre Belgique, vorbind de mobilizări importante înregistrate marţi la Paris, dar şi în numeroase regiuni ale Franţei. Pentru prima dată în ultimii zece ani, toate cele nouă uniuni sindicale din sectorul bugetar, de la angajaţii din spitale şi profesori şi până la controlorii de trafic, s-au unit pentru a protesta împotriva tăierilor bugetare şi a agendei pro-business anunţate de preşedintele Emmanuel Macron, explică The Guardian. În timp ce bugetarii protestează, premierul Édouard Philippe avansează cu planurile sale de reformare a statului, anunţând formarea unei comisii care să pregătească pentru primul trimestrul al anului viitor un pachet de reforme structurale şi economice semnificative şi de durată în domeniul administraţiilor publice, notează Le Figaro. Bugetul pentru anul 2018 include deja mari tăieri de taxe destinate protecţiei sociale, ceea i-a făcut pe criticii şi oponenţii politici să vorbească despre un „preşedinte al bogaţilor”, remarcă Financial Times, amintind de intenţiile lui Macron de a face economia franceză atractivă pentru investitori prin reduceri de taxe pentru companii, dar şi printr-o mai mare flexibilizare a pieţei muncii.
Între timp, preşedintele francez îşi reiterează apelurile pentru reformarea UE, observă The Local Germany. Deschizând marţi Târgul de Carte de la Frankfurt, alături de cancelarul german Angela Merkel, Macron a îndemnat-o pe aceasta să-şi unească forţele pentru a începe dezbaterea cu privire la aprofundarea integrării în zona euro. „Dacă suntem pregătiţi pentru politici comune în domeniul securităţii, al infrastructurii digitale, al energiei, al migraţiei, al luptei împotriva terorismului, atunci îmi poate explica cineva de ce nu putem avea un buget comun în zona euro”, a întrebat Macron într-un discurs susţinut în faţa studenţilor din Frankfurt. The Local Germany observă că Merkel a răspuns cu precauţie la măreaţa viziune a lui Macron de aprofundare a integrării, declarând pentru presa germană că are nevoie de mai mult timp pentru a studia propunerile în detaliu.
Evoluţia UE provoacă preocupare şi în rândul italienilor. Potrivit unui studiu citat de La Stampa, îngrijorările legate de securitatea frontierelor, controlul fluxurilor migraționiste şi scepticismul față de Europa fac ca o treime dintre italieni să se declare favorabili unui ”Italexit”, adică ieşirii Italiei din Uniune, iar 36% ar renunţa la moneda euro.
Divizări profunde sunt observate de Express.co.uk şi pe frontul estic, unde cei mai noi membri UE au viziuni diferite asupra viitorului zonei euro şi al unei mai mari integrări. Citând avertismentul preşedintelui polonez Andrzej Duda că planul lui Macron al unei aşa-numite Europe cu mai multe viteze ar putea duce chiar la ruperea Uniunii Europene, cotidianul britanic avertizează că Europa de Est ar putea distruge planurile UE cu privire la o integrare mai profundă. Publicaţia Politico de la Bruxelles prezintă însă un tablou mai complex al acestei zone. Bulgaria, România şi Croaţia impulsionează în mod activ o integrare mai mare, în special în Spaţiul Schengen şi, eventual, aderarea la zona euro. Polonia şi Ungaria, pe de altă parte, care se află deja în spaţiul Schengen, au reţineri legate de aderarea la moneda unică şi se tem că o mai mare integrare ar putea consolida puterea Bruxelles-ului. Cehia este prinsă la mijloc, populaţia sa este sceptică, dar liderii sunt dornici să se asigure că uşa rămâne deschisă pentru o integrare mai profundă. Iar Slovacia, membră a zonei euro, nu are nicio problemă în a permite unui club de membri să avanseze cu o mai mare integrare şi nu se opune unei Europe cu mai multe viteze, mai scrie Politico.
În domeniul economic, România înregistrează o nouă revizuire pozitivă a ratei de dezvoltare, aceasta fiind, potrivit Financial Times, cea mai ridicată rată de creştere din ultimii 9 ani. La nivel anual, în urma ajustărilor sezoniere, indicele economic a crescut până în luna iunie cu 5,9%, aceste creştere fiind cea mai rapidă din anul 2008 încoace şi vizând cu precădere domeniul producţiei industriale şi vânzările de produse. Publicaţia economică mai observă că trendul ascendent se remarcă în toată Europa Centrală şi de Est, cifre pozitive semnalându-se şi în Polonia, Ungaria şi Cehia.
Pentru România, veşti bune vin şi pe planul securităţii. NATO îşi întăreşte forţele de la Marea Neagră, în încercarea de a contracara puterea în expansiune a Rusiei în regiune, remarcă The Times, citându-l pe secretarul general Jens Stoltenberg, care a subliniat că obiectivul acestui demers nu este să declanşeze un nou război rece cu Rusia, ci să transmită un „mesaj foarte clar: NATO este aici, NATO este puternică şi NATO este unită”.
Carolina Ciulu, RADOR
