Atentă în continuare la evoluţia situaţiei din Catalonia, presa internaţională găseşte spaţiu şi pentru alte teme europene, ca şi pentru politica de la Washington.
„Rajoy activează mecanismul constituţional” care îi permite suspendarea autonomiei Cataloniei, relatează El Pais. Acelaşi cotidian madrilen îl citează pe premier, care susţine că „Nici o mediere nu este posibilă între legea democratică şi ilegalitate”. Din Barcelona, La Vanguardia preferă să înţeleagă că şeful executivului central „limitează dialogul la ‘finanţarea autoguvernării” în cadrul legii şi evidenţiază că „Puigdemont propune guvernului un ‘dialog fără condiţii'”. Citat la rândul său de The Guardian, liderul partidului socialist spaniol aflat la guvernare i-a cerut şi el şefului executivului local catalan să „spună negru pe alb” dacă a declarat sau nu independenţa, adăugând că el şi Rajoy au convenit să instituie o comisie cu un mandat de şase luni pentru a analiza posibilitatea modificării modului în care sunt administrate regiunile autonome din ţară, printr-o reformă constituţională”. „Dialog sau confruntare – ce mai urmează în Catalonia?” – se întreabă Financial Times şi face apel la Constituţia spaniolă pentru a afla un răspuns. „Constituţia Spaniei, care datează din 1978 şi a fost aprobată de peste 90% din alegătorii catalani, afirmă că Spania nu poate fi divizată”, punctează Financial Times. Totuşi, adaugă acelaşi cotidian londonez, „Constituţia ar putea fi schimbată, dar numai de către Parlamentul spaniol”, iar între timp „legislativul catalan îşi justifică dorinţa de a vota pe baza dreptului universal la autodeterminare”. Din Franţa, sub titlul „Mariano Rajoy sau pariul războiului de poziţii”, Le Figaro opinează că „şeful guvernului spaniol caută să convingă că imobilismul său este mai degrabă o virtute politică în criza catalană”. Le Temps din Elveţia simte „gustul dezastrului”, întrucât „nici independentiştii catalani, nici guvernul spaniol nu se arată gata de vreo concesie” iar „o posibilă mediere, aşa cum se vorbeşte despre ea la Barcelona – şi aşa cum propune Elveţia – este pentru moment de nerealizat”. Lucrurile nu arată mai bine nici prin prisma jurnalului lusitan Diario de Noticias: „Nimeni nu poate spune dacă Spania va fi în stare să-și mențină integritatea, reinventându-se printr-o adevărată reformă constituțională federală, sau dacă ne îndreptăm spre un deznodământ bazat pe asfixierea și izolarea vechii rebeliuni catalane”, remarcă ziarul portughez. Şi extinde argumentaţia: „Din păcate, în Europa suflă vântul naționalismului agresiv, intolerant și amar”, atenţionează publicaţia din Lisabona, cu menţiunea că „în războiul civil care a ucis Iugoslavia, în anii ’90, în fața indiferenței și chiar cu complicitatea unor țări din UE, am văzut din nou barbaria în libertate”. În orice caz, ceea ce l-a determinat pe liderul naţionalist catalan să suspende declaraţia unilaterală de independenţă a fost „realitatea economică, nu ameninţările de la Madrid”, consideră The Times, care ar trebui să ştie despre ce vorbeşte întrucât însăşi Marea Britanie „va rata avântul economic global” din cauza separării sale de Uniunea Europeană, după cum citim în acelaşi cotidian londonez care citează FMI. Dar, chiar şi în aceste condiţii, „numărul românilor şi bulgarilor veniţi în Regatul Unit a crescut cu aproape 80% în ultimii doi ani”, scrie The Times. Şi tot de la Londra, The Telegraph anunţă că „Donald Trump va face o vizită de lucru în Marea Britanie la începutul anului 2018 – dar nu se va întâlni cu regina”. Poate că până atunci, preşedintele Statelor Unite va reuşi să-şi precizeze şi poziţia în privinţa arsenalului nuclear al Americii, în condiţiile în care canalul de ştiri NBC a relatat că Trump ar dori o creştere de zece ori a numărului armelor atomice americane, pentru ca ulterior preşedintele să acuze reţeaua de ştiri de colportarea unor ştiri false şi să o ameninţe cu anularea licenţei, după cum scrie Washington Post. Deloc mai liniştitor, New York Times informează la rândul său că administraţia Trump a propus oficial renunţarea la planul iniţiat de predecesorul său Barack Obama, de susţinere a energiilor curate, menit a reduce emisiile de dioxid de carbon de la uzinele care funcţionează cu cărbuni. Iar asta în timp ce în California incendiile de vegetaţie, puse de unii pe seama încălzirii globale, fac inutilizabile suprafeţe întinse şi provoacă numeroase victime, după cum aflăm din New York Times. Iar în Europa, poluarea atmosferică suprimă peste 500.000 de vieţi omeneşti anual, potrivit Agenţiei europene a mediului, citată de Le Monde. Şi, în fine, sub titlul „O sentinţă scandaloasă”, Wall Street Journal informează că „un reporter al său a fost condamnat la închisoare în Turcia, pentru ‘propagandă teroristă'”. „Recep Tayyip Erdogan are dreptate când se plânge că Turcia este ameninţată de terorişti care ucid cetăţeni nevinovaţi şi vor să-i doboare guvernul. Dar atunci când autorităţile turce condamnă jurnalişti nevinovaţi pe care îi acuză că susţin terorismul, ele confirmă pentru lumea întreagă că preşedintele Turciei şi-a transformat ţara într-un stat autoritar”, punctează editorialul din Wall Street Journal./abuzoian/denisse
Adriana Buzoianu, RADOR
