Cea de a cincea rundă de negocieri pe tema Brexit se încheie cu impresii diferite de cele două părţi implicate în discuţii. Negociatorul-şef al Uniunii Europene anunţă existenţa unui impas în negocieri şi că situaţia s-ar putea debloca peste două luni. Publicaţia franceză La Tribune arată că „Al cincilea ciclu de discuţii n-a permis să se progreseze semnificativ”, după cum a recunoscut negociatorul şef al Uniunii Europene, Michel Barnier. „Dar el îşi păstrează speranţa pentru lunile următoare. Confruntat cu un ‘impas îngrijorător’ pe subiectul facturii de ieşire a Regatului Unit, negociatorul şef al UE a estimat că ‘progrese decisive’ sunt posibile în următoarele două luni”. „Aspectul financiar se află în centrul problemei”, mai arată La Tribune precizând că „Problema reglementării financiare, adică plata de către Regatul Unit a angajamentelor sale luate în calitate de membru al UE înaintea ieşirii, programată la sfârșitul lui martie 2019, s-a dovedit deosebit de dificilă”. Mai optimist, secretarul britanic pentru Brexit, David Davis, le cere partenerilor de discuţie europeni să recunoască faptul că s-au înregistrat progrese. „Domnul Davis a spus că speră că statele membre vor recunoaşte progresul pe care l-am marcat. Aşa ne îndreptăm spre un acord care funcţionează atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru Marea Britanie”. „Poate că s-a simţit ca în Ziua Cârtiţei însă negocierile de ieri au oferit o privire către viitor şi acesta nu arată bine”, scrie The Guardian. „Insistând că Marea Britanie nu poate discuta despre un viitor acord comercial până nu acceptă restul aspectelor, Uniunea Europeană îndreaptă efectiv un pistol către economia britanică pentru a obţine maximul de bani şi concesii politice. Pe de altă parte, refuzând să ofere asigurări ferme în privinţa priorităţilor Uniunii înaintea unor astfel de discuţii, Marea Britanie încearcă să răscumpere drepturile milioanelor de cetăţeni UE, miliarde de euro scadente la buget şi o potenţială pace în Irlanda de Nord”, comentează The Guardian. Tendinţele centrifuge continuă să genereze tensiuni şi în Spania, unde problema independenţei Cataloniei acutizează schimbul de replici între Madrid şi Barcelona. „Sărbătoarea naţională a Spaniei a fost umbrită de absenţa Cataloniei”, atrage atenţia RAINews din Italia şi adaugă că la ceremonie nu au participat liderul catalan şi cel basc. „După declararea independenței „suspendată“, care a stârnit mânia Madridului, guvernul secesionist al președintelui catalan ar putea avea zilele numărate. Până luni dimineaţa, liderul catalan va trebui să clarifice dacă a declarat sau nu independența”, iar apoi până joi, trebuie să rectifice – mai arată RAINews. În caz contrar, premierul Rajoy poate recurge la „opţiunea atomică”, notează Diario de Noticias şi precizează că şeful guvernului de la Madrid are libertatea de a invoca articolul 155 din Constituţie, care permite intervenția statului în Catalonia şi suspendarea autonomiei acestei regiuni. Noua lege a educaţiei din Ucraina a fost analizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care a condamnat în termeni duri faptul că Rada Supremă de la Kiev a modificat articolul 7, privind limba de predare în sistemul de învățământ, fără consultarea reprezentanților minorităților naționale, scrie Evropeiska Pravda. Adunarea a solicitat Ucrainei să ia în considerare toate recomandările Comisiei de la Veneția, fără excepție, precum și să aducă modificări corespunzătoare Legii educației. Parlamentarul estonian Andres Herkel, raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat – potrivit Ukrinform – că limba de stat este un factor important în consolidarea societății, dar drepturile minorităților naționale trebuie respectate cu strictețe. Raportorul estonian a precizat că limba este o componentă importantă a identității anumitor grupuri ale populației, astfel încât nu trebuie să existe discriminare. Scandalul vizelor înregistrat pe axa Washington-Ankara ia amploare, părţile făcând declaraţii tot mai acide însoţite de măsuri reciproce care fac să escaladeze tensiunea. Preşedintele turc Erdoğan, citat de TRTHaber, a declarat că ambasadorul Statelor Unite la Ankara, John Bass, a generat criza vizelor dintre cele două ţări. Erdoğan a afirmat că „Este păcat dacă Statele Unite sunt conduse de ambasadorul de la Ankara. Este inacceptabil ca Statele Unite să sacrifice de dragul unui ambasador un partener strategic precum Turcia”. „Nu suntem un stat tribal. Noi suntem Republica Turcia, veţi accepta acest lucru. Dacă nu acceptaţi, nu vă supăraţi dar nu avem nevoie de voi”, a avertizat preşedintele Erdoğan. Criza diplomatică afectează serios transporturile de persoane scrie The Independent, care arată că pasagerii care vor să zboare din State spre Turcia cu escală în Marea Britanie şi nu au viza necesară sunt refuzaţi la îmbarcare chiar de pe teritoriul american. Printr-o decizie care a trezit o undă de şoc, Statele Unite au anunţat că se retrag din UNESCO. Potrivit The Washington Post, autorităţile americane au invocat motive financiare şi au acuzat organizaţia de atitudine anti-israeliană. SUA protestează astfel faţă de admiterea Palestinei ca membru cu drepturi depline. Ambasadorul israelian la ONU a opinat – cităm – că „Rezoluţiile absurde şi ruşinoase ale organizaţiei împotriva Israelului au consecinţe”, în timp ce directorul general UNESCO „şi-a exprimat profundul regret” după anunţul Statelor Unite, mai scrie The Washington Post.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
