Alegerile din Austria sunt una din temele predilecte ale presei internaţionale, alături de divergenţele dintre Europa şi Statele Unite pe tema acordului nuclear cu Iranul şi pregătirile pentru congresul Partidului Comunist din China.
„Marele viraj spre dreapta”, titrează Wiener Zeitung, făcând referire la primele estimări la ieşirea alegătorilor austrieci de la urne, care plasează în fruntea scrutinului partidul conservator, alături de formaţiunea de extremă dreapta, de la care a şi împrumutat retorica antiimigraţie. Din Germania, sub titlul „Ascensiunea meteorică a lui Sebastian Kurz”, Der Spiegel îi face un portret câstigătorului alegerilor, un tânăr politician „profesionist” de 31 de ani, „care îşi ascunde setea de putere în spatele unor maniere meticuloase şi firea necruţătoare sub aparenţa maleabilă”. The Telegraph vorbeşte despre temerile legate de posibila „reîntoarcere a ideologiei naziste” pe marginea scorului extrem de bun obţinut de Partidul Libertăţii, care probabil va forma viitorul guvern de la Viena împreună cu Partidul Popular. Dar, chiar dacă „o participare a extremei drepte la guvernul din Austria este probabilă”, potrivit politologului austriac Peter Filzmaier, citat de Le Monde, acest lucru nu va schimba mare lucru în relaţiile cu Europa”. Căci „Sebastian Kurz vede UE ca pe o parte a soluţiei şi nu ca pe o problemă” şi „le va cere tuturor partenerilor săi un angajament faţă de UE”, consemnează Le Monde. Europa se confruntă însă şi cu provocări externe, una din ele fiind contestarea acordului nuclear cu Iranul de către preşedintele Statelor Unite. „Liderii UE se mobilizează pentru a opri atacul lui Trump împotriva acordului cu Iranul, în timp ce Congresul american se pregăteşte pentru un vot pe muchie de cuţit, cu implicaţii pentru relaţiile transatlantice şi pentru stabilitatea din Orientul Mijlociu”, punctează EUObserver. Wall Street Journal relevă că „noua poziţie (de la Washington) alarmează marile firme”, iar Financial Times estimează că „eroarea nucleară a lui Trump este un cadou pentru adepţii liniei dure din Iran”. „Liderii europeni încearcă să menţină în funcţiune acordul nuclear de referinţă, într-un nou indiciu al profundelor disensiuni politice cu administraţia Trump”, conchide Washington Post. Acelaşi cotidian din capitala americană informează că potrivit unui sondaj de opinie, „aproape jumătate din membrii Partidului Republican ar fi de acord cu lansarea unui atac preventiv asupra Coreii de Nord”. Iar între timp, „SUA şi Coreea de Sud se pregătesc pentru noi manevre militare comune, de genul celor la care anterior Phenianul a răspuns cu teste nucleare”, citim în Wall Street Journal. Şi în timp ce Occidentul pare tot mai asaltat de tot felul de probleme şi crize, Financial Times constată că „China încearcă să ocupe locurile lăsate vacante de SUA în cadrul organismelor globale”, de felul FMI şi Băncii Mondiale. Ofensiva externă a Beijingului are şi o componentă mediatică, după cum relevă Le Figaro, care informează că oficiosul Partidului Comunist Chinez, Cotidianul Poporului, a lansat duminică o aplicaţie în limba engleză pentru telefoanele mobile”. The Times observă că centrul capitalei Chinei a devenit o fortăreaţă” înainte de Congresul Partidului Comunist, un „eveniment atent orchestrat” care l-ar putea „încorona pe Xi (Jinping) drept împărat pe viaţă”. Iar într-un articol care redă atmosfera din China, The Guardian conchide că „Preşedintele Xi zdrobeşte disidenţa, dar săracii cred că el redă măreţia Chinei”. Şi tot în The Guardian regăsim un articol intitulat „România se debarasează de eticheta de săracul Europei o dată cu avântul economic”. „Dacă mulţi văd România ca pe o ţară de emigranţi care pleacă masiv în străinătate pentru a găsi de lucru, acasă economia înfloreşte”, remarcă jurnalul britanic, cu menţiunea că „sectorul tehnologiei, luat separat, se dezvoltă rapid, pornind de la moştenirea din era comunistă, a educaţiei excelente în domeniile ştiinţei, matematicii şi tehnicii, precum şi de la competenţele remarcabile în limbi străine”. Iar între timp „salariile din România rămân cu mult sub media UE, făcând-o o opţiune atractivă pentru externalizare”, dar totodată împiedicând întoarcerea acasă a multor români şi astfel „privând companiile de forţa de muncă”, reliefează The Guardian.
Adriana Buzoianu, RADOR
