Cel mai sărac membru al Uniunii Europene caută să ofere o cale mai clară către aderare pentru Balcanii Occidentali pentru a împiedica o revenire la instabilitatea care a făcut ravagii în urmă cu două decenii în cea mai volatilă regiune a continentului.
Bulgaria, care va prelua în ianuarie preşedinţia rotativă de şase luni a UE, cere celui mai mare bloc comercial al lumii să ofere îndrumări mai concrete în privinţa modului în care Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina pot adera la el, a declarat săptămâna trecută în capitala Sofia Liliana Pavlova, ministrul bulgar însărcinat cu preşedinţia UE.
Deşi două ţări care erau cândva parte a Iugoslaviei se numără acum printre cei 28 de membri ai UE, majoritatea celorlalte se chinuie să se integreze şi să se alăture valului de creştere a nivelului de trai din Europa fostă comunistă. În urma unui deceniu care a inclus catastrofa datoriilor greceşti, sosirea a milioane de refugiaţi şi Brexit, Bulgaria plănuieşte să mute atenţia de la gestiunea crizelor la extindere, pregătindu-se să prezideze o conferinţă UE în mai.
„Nu putem schimba agenda Europei în şase luni, dar ar trebui să fim în măsură să oferim fiecăreia dintre aceste ţări un plan clar de acţiune bazat pe realizările lor şi pe progresul în privinţa rezolvării problemelor lor”, a declarat Pavlova. „În caz contrar, diviziunile dintre regiuni se vor adânci.”
Propunerile ei variază de la îmbunătăţirea conexiunilor aeriene, feroviare şi energetice între ţările balcanice până la reducerea taxelor de roaming, aşa cum s-a întâmplat anul acesta în cazul cetăţenilor UE.
Lupta pentru integrare
La aproape două decenii după ce în Balcani a luat sfârşit cel mai sângeros conflict european de după cel de al doilea război mondial, singurele ţări ale fostei regiuni comuniste care au reuşit să intre în UE sunt Slovenia, Croaţia, România şi Bulgaria. Ultimele două rămân cele mai sărace din bloc şi sunt criticate pentru că nu reuşesc să combată corupţia şi să-şi îmbunătăţească sistemul judiciar. Aceste lipsuri le-au împiedicat intrarea în spaţiul fără graniţe al blocului, Schengen.
În restul Balcanilor Occidentali, majoritatea statelor încearcă să găsească un echilibru între aderarea la UE şi menţinerea relaţiilor cu aliaţi tradiţionali precum Rusia, o dinamică ce a divizat loialităţile guvernamentale şi a îngreunat acţiunile de aliniere a economiilor şi legilor la standardele UE.
Pentru a-şi atinge obiectivul de a fi pregătită pentru aderarea la UE până în 2020, Serbia trebuie să-şi repare relaţiile cu Kosovo, a cărui independenţă din 2008 refuză să o recunoască. Muntenegru trebuie să lupte cu corupţia şi crima organizată pentru a progresa la discuţiile de aderare. Iar în cazul Albaniei, deşi are statut de candidat, începerea negocierilor de aderare atârnă de realizarea reformei judiciare.
Macedonia şi Bosnia
La est, Republica Macedonia şi-a reînnoit campania de integrare în UE după o schimbare de anul acesta a conducerii. Însă ea trebuie să-şi rezolve o dispută privind denumirea cu Grecia, care şi-a blocat vecinul şi în tentativele lui de aderare la NATO. Bosnia-Herţegovina, ţara cel mai greu lovită de destrămarea violentă a Iugoslaviei, trebuie să-şi întărească administraţia publică înainte de a trece la discuţiile de aderare, după ce a depus formal cererea în 2016.
Kosovo poate avansa în programul său de aderare după ce şi-a format luna trecută un nou guvern.
Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat Serbia şi Muntenegru „candidaţi favoriţi”, promiţând o intensificare a lucrului pentru aducerea ţărilor din Balcanii Occidentali în UE până în 2025. Totuşi, ţinând cont de Brexit şi de o potenţială integrare aprofundată a blocului, dirijarea atenţiei către o nouă extindere ar putea fi complicată.
„UE nu se află în situaţia de a se gândi la extindere în acest moment, şi nici publicul european nu vrea să audă de ea”, a declarat telefonic Vessela Cerneva, director senior de programe la European Council of Foreign Relations. „Bulgaria nu a convins încă ţările sceptice precum Olanda, Danemarca, Germania şi Franţa să plece urechea la problemele Balcanilor Occidentali.”
Articol de Elizabeth Konstantinova şi Slav Okov
https://www.bloombergquint.com/politics/2017/10/16/poorest-eu-state-to-push-for-further-expansion-as-it-takes-helm
BLOOMBERG (SUA), 16 octombrie 2016
Traducere: Andrei Suba
