Victoria conservatorilor la alegerile parlamentare din Austria este comentată de presa internaţională, care nu omite să remarce ascensiunea spre putere a extremei dreapta şi în această ţară, după rezultate similare înregistrate cu puţin timp în urmă şi în Germania. „Conservatorii câştigă legislativele, extrema dreaptă la porţile puterii”, titrează Le Soir şi opinează că victoria înregistrată de formaţiunea condusă de tânărul politician Sebastian Kurz ar putea marca „o probabilă revenire a dreptei la cancelarie, poate cu preţul unei alianţe cu extrema dreaptă”. Victoria lui Kurz „pune capăt unei perioade de zece ani de mare coaliţie cu social-democraţii cancelarului Christian Kern”, mai arată publicaţia belgiană. „Străinii, ca poartă de acces pentru dreapta” titrează publicaţia austriacă Der Standard, arătând că problema imigranţilor a cauzat schimbarea curentului politic din Austria către dreapta. „Schimbarea a început în toamna şi iarna lui 2015, când sute de mii de persoane au venit nestingherite în Europa Centrală şi de Vest. A continuat cu dificultăţile integrării persoanelor venite din Orientul Mijlociu şi Africa. Iar atacurile islamiştilor radicali, soldate cu numeroase victime în alte state europene, deşi au evitat deocamdată Austria, au generat în rândul populaţiei locale un sentiment de furie şi de teamă”, explică Der Standard. Daily Mail comentează că „victoria noului lider anti-european al Austriei şi creşterea sprijinului obţinut de partidul anti-imigraţie trimite unde de şoc în Europa, în timp ce Merkel avertizează în legătură cu marile provocări care vor urma”. „Liderii europeni l-au felicitat pe Sebastian Kurz în urma victoriei, deşi mulţi dintre ei se simt inconfortabil din cauza partidului de extremă dreapta pe care l-ar putea aduce în parlament acest rezultat”. Victoria taberei care susţine independenţa Cataloniei continuă să genereze un climat de nelinişte în Spania, în contextul în care preşedintele regiunii autonome nu a dat răspunsul clar pe care îl aşteptau autorităţile de la Madrid în privinţa anulării proclamării independenţei. „Madridul îi cere claritate lui Puigdemont, cel mai târziu joi”, scrie La Libre Belgique. Liderul independentist a notificat guvernul spaniol de dorinţa lui de a „suspenda” vreme de două luni mandatul încredinţat de catalani de a merge spre o ţară independentă, pentru a începe un dialog. În schimb, premierul Rajoy „nu vrea să audă de independenţă iar statele membre ale Uniunii Europene o resping la rândul lor pentru a nu slăbi Madridul şi a nu deschide cutia Pandorei a secesiunilor posibile în Europa”. Premierul Rajoy „are deja un plan de a-i retrage puterea lui Puigdemont”, scrie Diario de Noticias şi atrage atenţia că dacă liderul catalan nu va da înapoi până joi, va fi activat articolul 155 din Constituția spaniolă, care prevede în linii mari preluarea puterii de autorităţile madrilene. Ideea este susţinută şi de El Mundo, care arată că premierul spaniol examinează mai multe scenarii pentru instalarea unui guvern de tranziție până la organizarea de alegeri autonome anticipate în regiune, într-o perioadă de trei până la șase luni. Într-un context marcat de tensiuni politice interne, diplomaţia europeană îşi găseşte răgaz pentru a face demersuri pe lângă Washington pentru a nu denunţa acordul cu Iranul privind programul nuclear al Teheranului. „Nuclearul iranian: Europa va merge la Washington să apere acordul”, titrează publicaţia belgiană Le Vif, amintind că „Şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Federica Mogherini, a anunţat că va merge la Washington la începutul lui noiembrie, să pledeze pentru menţinerea acordului nuclear cu Iranul după repunerea lui în discuţie de către Donald Trump”. Acest acord este crucial pentru securitatea regiunii, a avertizat responsabilul european, atrăgând atenţia că „în contextul gravelor tensiuni nucleare cu regimul lui Kim Jong-Un, există riscul să fie mai dificil să se deschidă un dialog sau o mediere cu Coreea de Nord dacă acordul nuclear iranian este ameninţat sau distrus”. Mutând privirea dinspre Iran spre Irakul vecin, presa internaţională scrie despre luptele purtate pentru oraşul Kirkuk, disputat de forţele autorităţii centrale de la Bagdad şi de luptătorii Administraţiei regionale kurde din nordul ţării. Ziarul turc Hürriyet relatează că armata irakiană se apropie de centrul oraşului şi că Bagdadul a cerut administraţiei regionale ca luptătorii kurzi să se subordoneze forţelor militare irakiene. Armata a preluat controlul asupra bazei militare Keyvan de lângă Kirkuk, a aeroportului din localitate, a unor exploatări de petrol şi a mai multor căi importante de acces, pe care militanţii kurzi le cuceriseră în urma luptelor cu membrii grupării ISIS. „Conflictul dintre Irak şi Kurdistan majorează preţul petrolului”, informează Financial Times, comentând că luptele înregistrate lângă Kirkuk, în urma referendumului pentru independenţă organizat de Administraţia Regională Kurdă, au ridicat cotaţiile internaţionale ale petrolului./fmatei/sdm2
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
