La reuniunea de la Bruxelles a liderilor Uniunii Europene, statele membre au elogiat propunerile lansate de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, de a avea mai multe summit-uri şi de a se lua mai multe decizii politice, scrie EUObserver. La Bruxelles, liderii europeni încearcă să dea un nou suflu Europei post-Brexit, explică Courrier International. Constatând impasul negocierilor pentru Brexit, Cei 27 cer Londrei concesii financiare mai mari la factura divorţului, explică Financial Times. Banii au devenit o chestiune cheie, subliniază The Daily Mail. Totodată, premierul britanic Theresa May le-a cerut omologilor săi europeni să iniţieze proiecte ambiţioase pentru continuarea negocierilor, adaugă The Guardian. Totuşi, Le Soir crede că Theresa May e depăşită de acest joc, de vreme ce ministrul de finanţe, Philip Hammond, refuză să slăbească baierele pungii bugetare.
Deşi criza catalană nu era iniţial pe agendă, ea a devenit un subiect cheie al acestui summit, notează El Pais, subliniind că Franţa şi Germania strâng rândurile în jurul guvernului de la Madrid. Guvernul spaniol a anunţat că va începe sâmbătă procesul de suspendare a puterilor autonome ale Cataloniei, după ce liderul guvernului regional a ignorat termenul limită pentru a renunţa la demersurile de independenţă, anunţă El Mundo. În această regiune, cu propria ei limbă şi cultură, care este foarte mândră de autonomia sa, măsura drastică va declanşa tulburări şi va agrava cea mai mare criză politică trăită de Spania după revenirea la democraţie, în urma dictaturii franchiste, observă Courrier International. Schimbul de ameninţări dintre guvernul spaniol central şi cel regional catalan apasă asupra investitorilor, avertizează El Economista, constatând scăderea acţiunilor companiilor catalane la bursă. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a calificat criza catalană drept o afacere internă a Spaniei, generată, însă, de dubla măsură a Europei Occidentale, care ar fi dus, în trecut, la dezintegrarea mai multor state şi ar fi declanşat ascensiunea separatismului prin susţinerea independenţei în Kosovo, menţionează El Periódico.
În Italia, ameninţarea luptătorilor străini întorşi în Europa din Siria şi Irak şi propaganda islamistă online se află pe agenda reuniunii miniştrilor de interne ai G7, anunţă presa italiană. Într-un interviu pentru La Stampa, ministrul italian de interne Marco Minniti a îndemnat ţările G7 să dezvolte programe de „de-radicalizare” a acestor luptători, aşa cum a făcut Italia. Miniştrii discută şi cu şefii companiilor de Internet, pentru aplicarea unei blocări automate a propagandei islamiste, a detaliat oficialul italian pentru La Stampa. Cu ocazia summit-ului G7, Ischia, unde are loc reuniunea, a fost transformată într-o insulă blindată, împânzită de drone şi elicoptere care monitorizează situaţia, iar în oraş au fost detaşate sute de forţe de securitate, militari şi lunetişti, relatează Rainews. În acelaşi timp, şeful NATO, Jens Stoltenberg, a salutat înfrângerea ISIS în fieful ei de la Raqqa, unde s-a instalat o forţă arabo-kurdă susţinută de Washington, calificând acest demers ca pe o importantă etapă în lupta anti-jihadistă, citează Stars and Stripes. Însă secretarul american pentru securitate internă, Elaine Duke, a declarat, la Londra, că ameninţarea jihadistă este încă severă, organizaţiile teroriste dorind un nou atac masiv, asemenea atentatelor din 11 septembrie din America, citează The Times.
La Paris, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cu ocazia unei întâlniri cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), a cerut ca organizaţia să asigure respectarea strictă a acordului nuclear cu Iranul, anunţă Le Monde. La Teheran, armata iraniană a promis că va accelera programul său balistic, în ciuda avertismentelor Washingtonului şi a noilor sancţiuni menite a reduce dezvoltarea sistemelor militare ale Republicii Islamice, notează Newsweek. „Programul de rachete balistice al Iranului se va extinde şi va continua mai rapid, ca reacţie a atitudinii ostile a preşedintelui american Donald Trump faţă de Gărzile Revoluţionare iraniene”, precizează agenţia de ştiri Tasnim. În acelaşi timp, băncile centrale din Iran şi Turcia au convenit să tranzacţioneze în monedele locale, în loc de euro, ca măsură de stimulare a comerţului bilateral, anunţă Hürriyet Daily News. Măsura este în acord cu eforturile Iranului de a eluda sancţiunile unilaterale ale SUA, legate de retragerea Americii din acordul nuclear iranian, specifică ziarul turc.
În acelaşi timp, la Istanbul are loc o reuniune ministerială a organizaţiei de cooperare economică D8, creată în 1996 de opt ţări islamice în curs de dezvoltare, în încercarea de a extinde şi consolida cooperarea economică între ele – Turcia, Iran, Bangladesh, Pakistan, Egipt, Malaezia, Indonezia şi Nigeria, informează AFP. Reuniunea de trei zile este menită a promova nivelul comercial între statele membre, de la 150 de miliarde de dolari la 500 de miliarde de dolari, pe termen mediu, precizează agenţia de ştiri IRNA, adăugând că obiectivele D8 sunt îmbunătăţirea poziţiei membrilor săi în cadrul economiei globale, diversificarea şi crearea de noi oportunităţi în relaţiile comerciale, ca şi sporirea participării la luarea de decizii pe plan internaţional.
Autor: Cristina Zaharia
