Plimbându-vă prin Sibiu, în România, veţi începe să observaţi ceva ciudat. S-ar putea chiar să aveţi senzaţia că cineva sau ceva vă urmăreşte. Aruncând o privire asupra arhitecturii oraşului, veţi începe să vă daţi seama că locuinţele vă privesc. Multe dintre casele din sudul şi estul oraşului arată ca şi când ar avea nişte ochi care privesc de pe acoperişuri. Aceste caracteristici, desprinse parcă din desenele animate, lasă impresia că de fapt clădirile (la fel ca şi deja faimoasele mulţimi de petrecăreţi din Sibiu) nu dorm niciodată. Deşi s-ar putea ca aceşti ochi să pară un program de supraveghere al sinistrului Big Brother, ei sunt de fapt nişte ferestre cu o formă ciudată. Casele le folosesc ca pe un sistem de aerisire pentru podurile lor. Cei mai mulţi dintre aceşti „ochi” au fost concepuţi între secolele XV-XIX. În pofida scopului lor pur practic, unii pretind că aceste ferestre „care trag cu ochiul” au fost construite pentru a-i speria pe oameni, făcându-i să creadă că sunt mereu urmăriţi şi că trebuie să se comporte ca atare. Pe vremea când dictatorul Nicolae Ceauşescu era la putere, acest detaliu arhitectural le părea locuitorilor şi mai tulburător. Nu era de-ajuns că telefoanele erau ascultate, că oamenii erau interogaţi şi că o serie de familii erau trecute pe „lista neagră”. Se părea că şi casele le urmăresc fiecare mişcare, iar acum, când Ceauşescu e demult dispărut, ochii mai sunt încă acolo, aşa cum au fost de secole: fără să clipească, fără să mişte şi mereu de veghe.
Este bine de ştiut, înainte de a ajunge acolo: coordonatele GPS vă indică Piaţa Mare, un loc cu o bună vedere spre aceste case şi spre ochii lor. Vorbiţi, uitaţi-vă în jur şi vedeţi cine vă priveşte./adanga/vdraguta
(www.atlasobscura.com)
