Spania este la doar o zi distanţă de eventualitatea activării articolului 155 din Constituţie, văzută de presa internaţională, drept o veritabilă „bombă nucleară” pentru politica spaniolă. Premierul spaniol Mariano Rajoy a reiterat miercuri, potrivit Le Soir, că preluarea controlului asupra Cataloniei este „singurul răspuns posibil” la proiectul de independenţă, Madridul urmând să destituie întregul guvern catalan, să preia controlul poliţiei catalane, să pună sub tutelă parlamentul regional şi să organizeze alegeri în termen de şase luni. Ca măsură defensivă, coaliţia independentistă de la Barcelona ar intenţiona să declare tot vineri unilateral independenţa, potrivit ziarului catalan Nació Digital, dar El Pais vorbeşte despre tensiuni tot mai mari în cadrul acestei coaliţii. Pe de altă parte, şi eventualitatea unor alegeri anticipate în Catalonia care ar putea împiedica aplicarea articolului 155 dezbină politicienii de la Barcelona, potrivit La Vanguardia. În timp ce preşedintele Carles Puigdemont nu doreşte aceste alegeri, vocile care le cer încep să cântărească tot mai greu, remarcă Jornal Economico. Ziarul portughez comentează că „Puigdemont se află la o răscruce: dacă va programa alegeri, guvernul său va intra automat în interimat; dacă nu le va programa, guvernul național o va face în locul său, rezultatul fiind acelaşi. Dacă nu se va întâmpla nici una, nici alta, articolul 155 și înghețarea autonomiei vor transforma guvernul lui Puigdemont într-o inexistență practică”.
În Statele Unite este aşteptată desecretizarea, la ordinul preşedintelui Trump, a mii de pagini de documente confidenţiale referitoare la asasinarea preşedintelui John Kennedy, care a fost împușcat la Dallas pe 22 noiembrie 1963, scrie USA Today. Decenii întregi, existenţa unor documente clasificate cu privire la acest asasinat a alimentat o mulţime de teorii ale conspiraţiei, comentează Global News, însă, după cum avertizează un judecător care a văzut aceste dosare, adepţii teoriei conspiraţiei vor fi dezamăgiţi pentru că ele nu vor conţine nimic spectaculos întrucât informaţiile cheie au fost deja publicate până acum, scrie Washington Examiner. Între timp, la Washington, preşedintele american se confruntă cu o nouă opoziţie din partea propriului său partid. Un al doilea senator republican a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat, motivând că nu doreşte să mai fie „complice” cu preşedintele Trump şi să găsească justificări pentru un „discurs şi comportament nedemn, scandalos şi nechibzuit”, scrie Los Angeles Times. Preşedintele Trump a respins imediat aceste critici, replicând pe Twitter, că, de fapt, motivele reale ale retragerii celor doi sunt slabele lor şanse de a fi realeşi, mai scrie cotidianul american. New York Times aminteşte şi de criticile exprimate anterior de fostul preşedinte George W. Bush şi de senatorul republican John McCain, dar comentează că deşi aceste voci reprezintă fisuri importante în zidul republican de susţinere a preşedintelui, ele sunt vocile unor oameni care nu mai au nimic de pierdut din punct de vedere politic. În acest moment nu este sigur că lor li se vor alătura republicani cu mize politice mari, concluzionează New York Times.
În China, realesul preşedinte, Xi Jinping, îşi începe încrezător cel de-al doilea mandat cu promisiuni ambiţioase pentru o „nouă eră” scrie agenţia Xinhua, detaliind că într-o primă apariţie televizată Xi Jinping şi-a prezentat „viziunea măreaţă asupra viitorului”, susţinând că în noua conjunctură „China trebuie să dobândească o nouă înfăţişare şi, mai important, să înfăptuiască noi realizări”. În acelaşi timp, Xi Jinping şi-a prezentat şi noua sa echipă de conducere, fără a indica însă, conform tradiţiei, şi un posibil succesor al său, observă The Guardian. Noii membri ai echipei de conducere sunt toţi politicieni vechi, specializaţi în diverse domenii, de la comerţ internaţional până la ideologia de partid, dar niciunul nu este suficient de tânăr încât să-i poată urma lui Xi Jinping peste cinci ani, ceea ce ar indica intenţiile acestuia de a rămâne la putere şi după cel de-al doilea mandat, comentează şi Los Angeles Times. Încercările de consolidare a propriei puteri sunt dovedite şi de includerea gândirii lui Xi Jinping asupra socialismului în Constituţia Partidului Comunist Chinez, fapt nemaiîntâlnit de la fondatorul Mao Zedong, după cum observă cotidianul portughez Diario de Noticias, comentând că în acest fel orice atac împotriva președintelui va fi privit ca un atac împotriva regimului comunist însuși.
Încheiem cu avertismentul îngrijorător al şefei FMI cu privire la riscurile generate de schimbarea climatică. Dacă lumea nu va lua „decizii cruciale” împotriva încălzirii globale ne vom îndrepta către un viitor întunecat. „Vom fi copți, prăjiți și fripți”, în cazul unei creşteri a temperaturilor planetei cu mai mult de două grade Celsius în următorii 50 de ani, avertizează Christine Lagarde, citată de The Guardian.
Carolina Ciulu, RADOR
