Presa internaţională urmăreşte îndeaproape situaţia tot mai tensionată din Spania, unde guvernul central de la Madrid a anunţat suspendarea independenţei Cataloniei şi destituirea preşedintelui regiunii autonome. „Susţinătorii unităţii Spaniei inundă străzile Barcelonei” titrează Bloomberg, arătând că sute de mii de persoane, printre care membri ai celor mai mari trei partide din Spania, s-au adunat în capitala regiunii autonome pentru a-şi declara susţinerea pentru unitatea ţării. Marşul are loc în pofida apelurilor repetate ale liderului catalan ca politicienii din regiune să urmeze „foaia de parcurs” spre independenţă. „Adevăratul test al puterii celor două părţi se dă luni, când se deschid şcolile şi birourile guvernamentale, iar profesorii şi funcţionarii decid dacă vor urma apelurile liderilor catalani demişi să reziste stăpânirii spaniole sau dacă se vor supune noilor realităţi”, comentează Bloomberg. „Cu strigăte de ‘Puigdemont la închisoare’, numeroşi spanioli anti-secesiune se îndreptau spre bulevardele cele mai cunoscute ale capitalei catalane”, notează Le Soir, reluând declaraţiile indignate ale participanţilor la marş, care îi acuză pe separatişti – cităm – că „distrug ce au construit bunicii” şi că „trăiesc într-o lume suprarealistă”. Manifestaţia de susţinere a unităţii vine „la mai puţin de 48 de ore de la proclamarea ‘Republicii catalane’ de către parlamentul regional şi după mai multe adunări din regiunea independentistă pentru a sărbători naşterea noii republici, vineri seara”. În contextul în care Guvernul spaniol îl ameninţă cu urmărirea penală din cauza rezoluţiei de independenţă unilaterală, liderul catalan Carles Puigdemont a lăsat să se înţeleagă că ar putea cere azil într-o ţară europeană iar Belgia transmite semnale că i-ar putea acorda acest statut, scrie The Express. În mod oficial nu există o cerere de azil însă ministrul belgian pentru imigraţie a arătat că dacă liderul catalan solicită şi primeşte drept de azil politic, el nu va mai putea fi extrădat în Spania. Belgia este una dintre puţinele state membre ale Uniunii Europene unde cetăţenii pot cere azil politic, mai arată The Express. În afară de semnalele pozitive venite din Belgia, forurile europene transmit că nu sunt de acord cu declaraţia de independenţă a Cataloniei. Preşedintele Parlamentului European, citat de The Independent, a avertizat că „decizia parlamentului catalan este o încălcare a statului de drept şi că nimeni din Uniunea Europeană nu va recunoaşte această declaraţie”. Iar preşedintele Consiliului European a arătat că „declaraţia de independenţă nu schimbă nimic iar Uniunea Europeană va trata doar cu guvernul central de la Madrid”, precizează The New York Times. În cursul unei deplasări în Coreea de Sud, menită să pregătească vizita de luna viitoare a preşedintelui american, secretarul Apărării James Mattis a lansat un apel liderilor de la Phenian să renunţe la ambiţiile nucleare. Aflat în zona demilitarizată dintre cele două ţări ale Peninsulei Coreene, James Mattis a numit regimul lui Kim Jong Un „o ameninţare la securitatea regională”, scrie The Wall Street Journal. Secretarul american al Apărării a avertizat – cităm – că „Provocările nord-coreene continuă să pună în pericol securitatea globală în pofida condamnărilor unanime ale Consiliului de Securitate ONU”. „Scopul nostru nu este războiul ci o denuclearizare completă, verificabilă şi ireversibilă a Peninsulei Coreea”, a subliniat responsabilul american citat de The Independent. Al doilea dosar nuclear de pe agenda Statelor Unite, cel legat de armele iraniene, adaugă o nouă filă în urma anunţului Teheranului că va continua producţia de rachete. La două săptămâni după ce președintele american a declarat că nu certifică respectarea de către Teheran a acordului din 2015, preşedintele iranian a acordat un interviu postului naţional de televiziune din ţara sa în care a arătat că Iranul va produce în continuare rachete balistice, arată Le Point. „Iranul intenţionează să se apere cu orice preţ, indiferent de presiunile exercitate de Statele Unite. Este, pe scurt, ce a declarat Hassan Rohani, în vreme ce Congresul Statelor Unite este pe cale să pregătească noi sancţiuni împotriva programului de rachete al ţării”, arată publicaţia franceză. Aflat la Teheran, directorul general al Agenției Naţionale pentru Energie Atomică a declarat că pentru supravieţuirea acordului încheiat cu Iranul „este vital ca toate părţile să îşi respecte angajamentele”. Potrivit Tehran Times, la o întâlnire avută în capitala iraniană cu preşedintele Rouhani, „şeful paznicului nuclear al ONU a reafirmat că Iranul a rămas pe deplin dedicat obligaţiilor prevăzute în acord”. În Irakul vecin, actualitatea politică este marcată de anunţul preşedintelui Administraţiei Regionale Kurde din nordul ţării, Masoud Barzani, că se retrage din funcție de la 1 noiembrie. Citim în ziarul turc Hürriyet că liderul kurd a trimis o notificare Parlamentului regional prin care îşi anunţă retragerea, promite continuarea luptei pentru independenţa Kurdistanului însă nu precizează motivele care stau la baza deciziei. Financial Times oferă mai multe informaţii din spatele cortinei şi precizează că „Scrisoarea lui Barzani marchează o cădere rapidă din graţii”. „Guvernarea autonomă kurdă se confruntă acum cu două crize severe: Prima, în relaţia cu Bagdadul, care încearcă să îi reducă autonomia, şi a doua având originea în zonă, unde diverse facţiuni politice se ceartă cum să gestioneze eşecul şi cine să conducă administraţia regională”, mai arată Financial Times.
Florin Matei
