Principala preocupare a Uniunii Europene rămane, şi în această săptămână, situaţia incertă din Spania, după declararea unilaterală a independenţei în Parlamentul catalan, informează EUObserver. Criza din Spania este următoarea provocare pentru UE, după Brexit, comentează Financial Times, atenţionând că zona de siguranţă pentru stabilitatea centristă se restrânge. „Viva España”, titrează Die Welt, relatând că sute de mii de drapeluri spaniole au fluturat la Barcelona, la amplele manifestaţii pentru unitatea Spaniei. Der Spiegel se bucură că sondajele realizate de El Mundo şi El Pais îi confirmă ca majoritari pe anti-independentişti în regiune, iar Süddeutsche Zeitung opinează că acest impas nu se va putea rezolva prin duel. Declaraţia de independenţă a Parlamentului catalan este cea mai recentă dintr-o lungă serie de greşeli comise de ambele părţi, notează The Independent şi avertizează că, dacă nu se va ajunge la un compromis, perspectivele pentru Catalonia şi pentru Spania sunt sumbre. De vineri, există două Catalonii, ambele virtuale şi abstracte, constată Corriere della Serra. Der Spiegel le recomandă germanilor şi tuturor europenilor să analizeze cu atenţie evenimentele din Catalonia, deoarece procesul început în Spania ar putea cuprinde întreg Continentul, unde numeroase regiuni şi-ar putea revendica independenţa. Rusia şi teritoriile aflate în conflict din fosta URSS îşi proiectează propiile interese în demersurile naţionaliştilor din Catalonia, titrează El Pais. La peste un sfert de secol după prăbuşirea URSS, pe vasta suprafaţă a Rusiei există şapte teritorii aflate în conflict, fie pentru că nu au găsit un cadru armonios în coordonatele dreptului internaţional, fie pentru că au deraiat, la un moment dat, de la calea iniţiată în 1991, explică ziarul spaniol. Protagoniştii conflictelor îngheţate din spaţiul post-sovietic se mobilizează şi caută analogii utile pentru propriile lor cauze, atunci când comunităţi din alte părţi ale lumii solicită o mai mare autonomie sau independenţa, iar Catalonia este acum obiectul unei atenţii extreme pentru Kiev, Tbilisi, Sukhumi, Ţhinvali, Tiraspol sau Moscova, crede El Pais.
În Turcia, la Ankara, a fost reluat procesul a 221 de presupuşi instigatori ai puciului din iulie 2016, într-o sală de judecată special construită în acest scop, anunţă Courrier International. După puciul ratat, peste 50.000 de persoane au fost arestate şi peste 140.000 au fost concediate sau suspendate, în toată ţara, iar epurările i-au afectat şi pe oponenţii politici ai preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, pe activiştii pentru drepturile omului şi presa critică, aminteşte ziarul francez. Totodată, alte două procese se reiau la Istanbul, primul, al unuia dintre angajaţii cotidianului de opoziţie „Cumhuriyet”, acuzat de activităţi „teroriste”, şi al doilea, al scriitoarei Asli Erdogan, acuzată de „propagandă teroristă”, scrie Courrier International.
Iranul a avertizat că poate produce uraniu pentru arme nucleare, în decurs de câteva zile, dacă acordul cu SUA va fi anulat, informează Newsweek. Anunţul a fost făcut în contextul retoricii din ce în ce mai tensionate dintre Teheran şi Washington, pe tema acordului din 2015, notează The Times of Israel, iar agenţia FARS subliniază că Teheranul nu va mai permite accesul inspectorilor internaţionali la facilităţile sale militare, aşa cum prevede acordul. Preşedintele Hassan Rohani a atenţionat că ţara sa va continua să producă rachete balistice în scopuri defensive şi că nu consideră acest demers o încălcare a acordurilor internaţionale, adaugă FARS. În acelaşi timp, la o ceremonie din oraşul Shiraz, a fost inaugurat un sistem avansat de radar, numit Afagh, relatează IRIB News. La eveniment, armata a precizat că aviaţia ţării are programat pentru astăzi un exerciţiu cu avioane de luptă, pentru testarea noilor sisteme şi pentru sporirea capacităţii de apărare a spaţiului aerian al ţării, notează Tehran Times.
Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin va fi în Iran, pentru convorbiri cu preşedintele iranian Hassan Rohani şi preşedintele azer Ilham Aliev, scrie AFP. Vizita lui Putin în Iran va avea loc după încheierea noilor tratative internaţionale pentru pace în Siria, desfăşurate la Astana, în Kazakhstan. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi omologul său iranian, Mohammad Zarif, au discutat problema coordonării celor două ţări în procesul de la Astana, anunţă Rosbalt, iar agenţia de ştiri SANA preciează că, la această a şaptea rundă de convorbiri cu uşile închise, desfăşurată sub egida Rusiei şi Iranului, sunt programate întâlniri pe probleme militare, tehnice şi privind criza umanitară din Siria. În acelaşi timp, pentru prima dată după mai bine de un an, ajutoare umanitare au ajuns la civilii înfometaţi din apropiere de capitala siriană Damasc, anunţă Reuters, amintind că aproximativ 350.000 de persoane se află sub asediul forţelor pro-guvernamentale, din 2013.
Liderii Azerbaidjanului, Georgiei şi Turciei au inaugurat proiectul feroviar Baku-Tbilisi-Kars, cu o lungime de 826 de kilometri, care conectează cele trei ţări, stabilind o legătură pentru transportul de mărfuri şi de pasageri între Europa şi China, ocolind Rusia, anunţă Hurriyet Daily News. Baku-Tbilisi-Kars este un proiect istoric, parte a vechiului Drum al Mătăsii, şi a costat peste un miliard de dolari, adaugă Anadolu, detaliind că lansarea acestei linii feroviare este o etapă majoră de interconectare a transportului de-a lungul vechilor rute comerciale dintre Asia şi Europa.
Cristina Zaharia – RADOR
