RADOR (31 octombrie) – Două teme domină primele pagini ale presei internaţionale: plecarea liderului catalan Carles Puigdemont în Belgia şi implicarea a trei consilieri ai lui Donald Trump în ancheta privind intervenţia Rusiei în alegerile americane.
Washington Post scrie că fostul şef al campaniei electorale a actualului preşedinte al Statelor Unite, Paul Manafort este suspectat de „spălare de bani, evaziune fiscală şi mărturie mincinoasă privitor la clientela sa”. Adică de practici pe care „Manafort şi le-a perfecţionat în timp ce se afla în Ucraina” unde a lucrat mai mult de un deceniu ca agent de influenţă al Moscovei, precizează cotidianul din capitala americană. „De multă vreme, o parte a clasei politice şi de afaceri americane rezona, idelogic şi politic, cu omologii săi post-sovietici”, remarcă Washington Post. Şi detaliază: „Folosirea companiilor de faţadă şi a conturilor din bănci cipriote, cheltuielile exorbitante pe îmbrăcăminte şi imobile, manipularea absolut deşănţată a diferendelor etnice sau rasiale în vederea câştigării alegerilor – toate aceste practici au ajuns acum o trăsătură comună a ‘mafioţilor’ de pe cele două continente”, conchide pe un ton deloc liniştitor cotidianul de la Washington. Acelaşi ziar din America se referă şi la amploarea extraordinară a folosirii reţelelor de socializare, precum Facebook, Google şi Twitter, de către agenţi ruşi pentru influenţarea alegătorilor americani. „Influenţa rusească a ajuns la 126 de milioane de persoane, prin intermediul Facebook”, precizează New York Times. Despre acuzaţiile aduse consilierilor prezidenţiali, cotidianul new-yorkez evidenţiază că recunoaşterea vinovăţiei de către fostul asociat al preşedintelui, George Papadopoulos, „reprezintă cea mai directă dovadă care face legătura între campania electorală şi strădaniile ruseşti în sensul alegerii dlui Trump”. Cât despre fostul şef al campaniei prezidenţiale, dl Trump „trebuie să fi ştiut sigur ce obţinea prin angajarea dlui Manafort” care „avea o lungă istorie de îmbogăţire din munca pentru unii din cei mai lipsiţi de scrupule conducători şi dictatori ai lumii, inclusiv Ferdinand Marcos din Filipine, Jonas Savimbi din Angola şi Mobutu Sese Seko din Republica Democratică Congo”, iar aceasta, ironizează editorialul din New York Times, „nu este o listă pe care un candidat prezidenţial american şi-ar dori să se afle”. De la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov „nu vede nimic ilegal în legăturile fostului consilier al lui Trump cu centrul ştiinţific al Rusiei”, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe califică materialele publicate pe platforma BuzzFeed despre relaţiile preşedintelui american cu Rusia drept „circ american cu atlanţi”. Le Monde constată că „primele rezultate ale muncii procurorului special Robert Mueller şubrezesc linia de apărare a preşedintelui american, fără a-l ameninţa însă direct”. Iar The Times opinează că „pentru binele preşedinţiei, Trump trebuie să permită anchetei referitoare la implicarea Rusiei în campania electorală să-şi urmeze cursul”. Despre cealaltă temă a zilei, cotidianul madrilen El Pais relatează că liderul catalan Carles Puigdemont „este citat să depună mărturie în calitate de acuzat de rebeliune şi subminare a ordinii constituţionale, joia aceasta”. Liderul catalan, aflat în Belgia, „promite să accepte rezultatul alegerilor din 21 decembrie” convocate de guvernul de la Madrid, informează La Vanguardia din Barcelona. De la Bruxelles, în editorialul său, Le Soir vorbeşte despre „acest foarte stânjenitor domn Puigdemont” care s-ar afla în vizită în capitala belgiană. Unde, subliniază gazeta belgiană, în primul rând, „guvernul schizofrenic trebuie să gestioneze o problematică separatistă având el însuşi miniştri naţionalişti între membrii proprii”, iar în al doilea rând, „naţionaliştii schizofrenici le datorează simpatizanţilor lor afişarea unei solidarităţi cu independentiştii catalani şi respectarea statutului lor, fără a putea mărturisi că ei consideră că aventura catalană este o nebunie, imposibil de adoptat pentru Flandra”, explică Le Soir. Şi oricum, Liderul catalan nu a venit la Bruxelles pentru a „cere azil politic”, ci pentru a „evidenţia problema catalană în inima instituţiilor europene şi a denunţa politizarea justiţiei spaniole”, precizează tot Le Soir. Iar EUObserver îl citează pe premierul Belgiei, Charles Michel, care a spus că „ex-liderul catalan nu a fost invitat la Bruxelles de guvernul Belgiei şi va fi tratat asemenea ‘oricărui alt cetăţean european'”, care poate circula liber în Zona Schengen. Într-un avertisment de perspectivă mai largă, Le Monde se referă la un nou raport al ONU care arată că „bătălia pentru limitarea încălzirii globale la 2 grade Celsius este aproape pierdută”, întrucât „statele fac eforturi insuficiente” şi „după 2030 va fi prea târziu”. Iar efectele schimbării climatice, traduse prin caniculă, poluare atmosferică, epidemii, randamente agricole scăzute, ne influenţează sănătatea, atenţionează Le Figaro citând un raport al revistei medicale britanice Lancet. În fine, ne oprim asupra unui articol apărut în cotidianul londonez The Guardian, care detaliază „condiţiile îngrozitoare” la care sunt supuşi românii care lucrează în fermele din Sicilia. „Opt arestări au fost operate şi au fost iniţiate proceduri judiciare împotriva a 33 de companii agricole din Sicilia, în urma descinderilor poliţiei care a găsit 227 de muncitori migranţi captivi în condiţii de muncă forţată”, relatează ziarul britanic. „Majoritatea persoanelor exploatate acceptă abuzul ca pe un sacrificiu personal pe care trebuie să-l facă dacă vor să-şi păstreze locul de muncă şi pentru mulţi implicaţiile pierderii slujbei sunt devastatoare”, astfel că „frica de un astfel de deznodământ şi consecinţele pentru familia lor îi ţin captivi”, explică The Guardian. Şi punctează că, deşi „autorităţile italiene spun că au luat măsuri de stopare a abuzurilor” cu care se confruntă românii, „procurorii italieni şi activiştii pentru drepturile omului avertizează că aceste măsuri sunt insuficiente şi mii de femei şi copii români sunt în continuare supuşi riscurilor în toată regiunea” din sudul Italiei.
Adriana Buzoianu, RADOR
