Preşedintele Statelor Unite ia în calcul să suspende Loteria Vizelor, un program special de acordare a vizelor în America, după ce s-a aflat că bărbatul care a ucis opt persoane şi a rănit peste 10 la New York intrase în ţară prin acest program. Un tânăr de origine uzbecă, „aflat într-un camion închiriat de la un magazin de bricolaj a intrat pe o pistă pentru biciclete din apropierea râului Hudson, izbindu-i pe trecători şi pe biciclişti, după care a intrat cu camionul într-un autobuz şcolar. Atacatorul a fost împuşcat de poliţişti şi se află la spital”, aminteşte pe scurt The New York Times. Atacatorul având legături cu gruparea Statul Islamic intrase în Statele Unite în 2010 prin Loteria Vizelor, ceea ce l-a determinat pe preşedintele Trump să anunţe că ia în calcul suspendarea acestui program, după cum informează USA Today. „Trump îi critică pe democraţi”, scrie The Guardian, care aminteşte că schema loteriei vizelor a fost puternic susţinută de liderul minorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer. Aceste afirmaţii făcute de preşedintele Trump i-au adus imediat acuzaţii „că politizează tragedia”, mai arată The Guardian. Iar The Independent comentează că „atacul este o provocare pentru preşedintele Uzbekistanului, care a preluat mandatul la sfârşitul lui 2016 şi încearcă să îşi deschidă încet ţara după decenii de autoritarism. În acelaşi timp, atacul proiectează o lumină nefavorabilă asupra militantismului islamic în regiunea care a furnizat ISIS mii de luptători”. Un titlu sugestiv publică Courrier Internaţional din Franţa, „Când Halloween se transformă în coşmar la New York” şi aminteşte că atacul a avut loc la 800 de metri distanță de locurile unde se aflau turnurile gemene distruse în atentatele din 11 septembrie 2001. În timp ce publicaţia braziliană Folha Online consideră că „Atentatul de la New York distrage atenţia de la scandalul Trump-Rusia”, noi date vin să înteţească focul din spatele scandalului Rusiagate. Procurorii federali au transmis judecătoriei documente potrivit cărora fostul director de campanie al lui Donald Trump, Paul Manafort, avea trei paşapoarte americane cu serii diferite şi aplicase în 10 ani pentru tot atâtea alte paşapoarte, scrie The Washington Post. Procurorii au arătat că numărul mare de paşapoarte indică faptul că fostul consilier avea planuri de călătorie. El ar putea primi o pedeapsă cuprinsă între 12 şi 15 ani de închisoare dacă este găsit vinovat. Documentele transmise de procurori apar la doar o zi după ce Manafort a pledat nevinovat la 12 capete de acuzare, printre care tentativă de spălare de bani sau declaraţii false, arată The Washington Post. Rămânând în sfera justiţiei, presa urmăreşte situaţia foştilor lideri catalani aflaţi în vizorul procurorilor spanioli după proclamarea unilaterală a independenţei Cataloniei. Preşedintele regiunii autonome rămâne deocamdată în Belgia, în timp ce alţi membri ai guvernului catalan s-au întors în Spania, scrie La Vanguardia. Diario de Noticias precizează că foştii lideri catalani sunt aşteptaţi în această dimineaţă în faţa justiţiei pentru a da explicaţii în legătură cu acuzaţiile de revoltă și răzvrătire, având în vedere organizarea referendumului din 1 octombrie și declararea independenței. De la o declaraţie de independenţă nerecunoscută trecem la una care a primit girul european, şi anume separarea Marii Britanii de Uniune. Potrivit politico.eu, secretarul britanic pentru Brexit a declarat că viitorul acord dintre părţi „va favoriza probabil Uniunea Europeană în aspecte precum cel financiar, în timp ce relaţia viitoare va favoriza ambele părţi şi va fi importantă pentru ele”. Secretarul britanic a mai precizat că 9 noiembrie va fi data la care vor fi reluate negocierile, şi nu 8 noiembrie, cum se anunţase anterior.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
