Evoluţia crizei catalane continuă să acapareze atenţia presei internaţionale. Totodată, ziarele străine inserează comentarii la centenarul Declaraţiei Balfour şi nu trec sub tăcere nici ultimele dezvăluiri ale anchetei în curs în Statele Unite despre implicarea Rusiei în alegerile americane.
Parchetul spaniol cere „detenţie provizorie pentru întregul guvern al Cataloniei”, relatează cotidianul La Vanguardia din Barcelona. De la Madrid, El Pais notează că neprezentarea liderului catalan Puigdemont în faţa tribunalului este explicată într-un comunicat semnat de, cităm, „guvernul legitim din Catalonia”, prin faptul că acţiunile penale constituie un proces politic iniţiat „sub dictatul guvernului statului spaniol”. În plus, parchetul solicită „emiterea unui mandat de arestare european pe numele lui Carles Puigdemont”, informează Le Figaro. Un astfel de mandat de arestare european ar acorda Belgiei „un termen de 60 de zile pentru a-l preda pe Puigdemont Spaniei, sau 10 zile dacă el ar consimţi”, precizează Le Monde. Criza din Spania este pe cale să creeze o criză şi în Belgia, unde „coaliţia aflată la guvernare este constrânsă să facă echilibristică”, după cum constată Le Soir pornind de la mesajul adresat de şeful guvernului de la Bruxelles miniştrilor săi, pe care i-a „implorat să nu facă comentarii despre Catalonia”. Cu alte cuvinte, traduce cotidianul din capitala belgiană şi europeană, să fie atenţi „să nu pună gaz pe foc”, căci premierul se teme pentru coaliţia sa din care fac parte şi naţionaliştii flamanzi. Astfel că, din Elveţia, Le Temps conchide că „La Bruxelles, Carles Puigdemont trezeşte fantoma crizei identitare belgiene” şi riscă „să creeze un precedent juridic în UE”. Presa britanică are motive proprii de preocupare. Premierul Theresa May se confruntă cu nemulţumirile exprimate de conservatori faţă de decizia ei de a-l numi pe Gavin Williamson în locul fostului ministru al Apărării, Michael Fallon, acuzat de hărţuire sexuală, relatează The Telegraph. „Unii critici au pus la îndoială expertiza militară a dlui Williamson, în timp ce alţii, inclusiv concurenţi la importantul portofoliu guvernamental, au fost înfuriaţi de faptul că el a fost promovat în cabinet fără a fi deţinut în prealabil o funcţie ministerială”, remarcă The Times. Iar Financial Times informează că, pentru prima dată în ultimul deceniu, Banca Angliei creşte dobânda de referinţă, semnalând o progresie treptată a costurilor de creditare, iar ca urmare „lira sterlină scade cu 1% faţă de dolar”. Guvernul britanic găseşte totuşi şi un prilej de sărbătoare: la 100 de ani de la Declaraţia Balfour, care promitea sprijinul Marii Britanii pentru crearea unui cămin naţional evreiesc în Palestina, premierul Theresa May l-a primit la Londra pe omologul său israelian, scrie The Guardian. În editorialul său, cotidianul israelian Haaretz apreciază că deşi Declaraţia Balfour constituie „fundamentul legitimităţii internaţionale” a patriei care a devenit statul Israel, documentul „a sădit totodată seminţele conflictului israeliano-palestinian”. Iar „asta pentru că britanicii le-au refuzat arabilor – care constituiau 90% din populația Palestinei – dreptul la autodeterminare pe care l-au oferit evreilor din întreaga lume și arabilor din unele state vecine”, punctează Haaretz. Fără a uita să le amintească actualilor lideri ai celor două tabere că „responsabilitatea supremă a conducătorilor este să aibă în vedere viitorul, nu să rămână obsedaţi inutil de trecut”, astfel că „Netanyahu şi Abbas ar trebui să lucreze la implementarea viziunii celor două state – Israel şi Palestina – în care s-ar împlini aspiraţiile naţionale ale ambelor părţi”. Un alt ziar israelian, Jerusalem Post menţionează că premierul Netanyahu se află la Londra pentru a celebra declaraţia Balfour şi a discuta despre Iran şi o citează pe doamna May, care atrage atenţia că „criticile la adresa Israelului nu constituie o scuză pentru antisemitism”. Iar din Portugalia, Diario de Noticias punctează că „acest an 2017 (și cu atât mai mult va fi 2018!) este un an al centenarelor: cel al Revoluției Ruse, cel al Independenței finlandeze, cel al Declarației Balfour etc, etc. – un semn că primul război mondial a definit în mare măsură lumea în care trăim, mai ales în ceea ce priveşte Europa și Orientul Mijlociu”, scrie publicaţia lusitană. Iar în prezent, lumea în care trăim pare tot mai mult definită de tensiunile vizibile în relaţiile dintre Rusia şi Occident, după cum o arată şi ancheta privind implicarea Moscovei în alegerile americane. O anchetă pe care „majoritatea americanilor o aprobă şi aproape jumătate din ei crede că Trump a comis o infracţiune”, scrie Washington Post citând un sondaj. Wall Street Journal notează că „Departamentul american al Justiţiei a identificat mai mult de şase membri ai guvernului rus implicaţi în piratarea calculatoarelor Partidului Democrat” iar procurorii analizează posibilitatea punerii sub acuzare a acestora. Şi în fine, The Guardian atenţionează că „schimbarea climei va crea cea mai mare criză mondială a refugiaţilor”, „zeci de milioane de oameni fiind constrânşi să-şi părăsească locuinţele în următorul deceniu”, conform unui nou raport întocmit cu participarea unor specialişti în apărare şi securitate din Statele Unite.
Adriana Buzoianu, RADOR
