Pentru cei care se întreabă ce caută o statuie a lui Mihai Viteazul la Cluj, sau insinuează că ar fi fost adusă aici doar ca o contrapondere românească la monumentul lui Matei Corvin, există contraargumente. Mihai Viteazul şi-a petrecut ultima zi de viaţă în cetatea de pe Someş, unde l-a omagiat pe generalul său Baba Novac, martirizat de nobilii maghiari. Istoricul Tudor Sălăgean decupează această ultimă perioadă din viaţa marelui voievod. Protagonişti: cei doi aliaţi de conjunctură, Mihai şi Basta. Locul acţiunii: undeva în ceea ce se numeşte azi Piaţa Gării din Cluj. „Tabăra comună a celor două armate a fost instalată undeva în zona gării actuale. Acolo a avut loc practic ultima cină a lui Mihai Viteazul împreună cu Basta, la care, potrivit relatărilor, cei doi mari comandanţi s-ar fi certat. Şi Mihai a luat decizia de a părăsi armata lui Basta cu propria sa armată şi de a se îndrepta spre Ţara Românească. De aici începe un mister, practic nimeni nu a reuşit să explice până astăzi de ce Basta a luat această decizie de a-l asasina pe Mihai. Categoric, asasinatul nu a avut loc la ordinul lui Rudolf şi nici al arhiducilor Matia sau Maximilian. Dimpotrivă, familia imperială a fost extrem de supărată de această pierdere, iar Basta a fost anchetat”, expică dl.Sălăgean. Nici amplasarea statuii lui Mihai Viteazul nu pare să fie întâmplătoare. Pentru că prin piaţa care îi poartă azi numele, voievodul şi-ar fi făcut intrarea în oraş după bătălia victorioasă de la Guruslău. „Podul medieval era aici, în dreptul acestei clădiri eclectice, unde vezi şi stema Clujului, de la nr. 6. Era acoperit şi era de culoare roşie (din piatră era). Şi pe aici intra Mihai Viteazul cu oastea sa după Guruslău: a venit, a pus un steag în locul în care a fost executat căpitanul său Baba Novac, steag care se afla amplasat unde este acum opera lui Virgil Fulicea, Baba Novac. Mihai intrând în Cluj (Cluj care era aliat al lui Sigismund Báthory), ar fi dorit să-i pedepsească pe clujeni pentru faptul că i-au ucis căpitanul. Dar a fost oprit de Basta (pentru că a intrat cu Basta). El în bătălia de la Guruslău (3 august 1601), împotriva lui Sigismund Báthory, a fost aliat cu Basta. Şi au fost subvenţionaţi amândoi de Rudolf al II-lea, împăratul habsburgic”, adaugă şi istoricul Vladimir Bogosavlievici. Starea avansată de degradare a statuii lui Mihai Viteazul şi a zonei dimprejur e o pată pe amintirea celebrului domnitor al Unirii, acum când suntem în preajma Marelui Centenar. Până şi cetăţenii care trec pe lângă noi sunt obligaţi să ia atitudine. -a promis restaurarea statuii lui Mihai Viteazul la Cluj până la aniversarea Centenarului Marii Uniri, dar deocamdată nu pare să se mişte nimic. Pe soclul ros de vreme al monumentului mai există încă sigiliul marelui domnitor care atestă actul istoric, realizat cu spada, de a uni sub un singur sceptru pământurile româneşti./rcostea/ddaniela
RADOR (6 noiembrie)
