Politicieni români de frunte reclamă exercitarea unor presiuni din străinătate.
În România se acutizează lupta pentru controlul asupra campaniei anticorupţie. Devine tot mai evident că de o parte a baricadei s-au aliniat ambasadorul american şi mai mulţi ambasadori din Europa occidentală. O atenuare a influenţei externe pare să fie o sarcină imposibil de realizat pentru guvernul român.
În opinia unor politicieni de frunte din România, diplomaţi străini au încercat în repetate rânduri să exercite presiuni asupra guvernului de la Bucureşti pentru ca, în urmă cu cinci ani, Laura Codruţa Kövesi să fie numită în fruntea DNA. La una din şedinţele unei comisii parlamentare, social-democratul Titus Corlăţean a relatat că în 2012, când se afla în fruntea Ministerului Justiţiei, ambasadorul american şi cel olandez de atunci, Mark Gitenstein, precum şi Matthijs van Bonzel au încercat să-l influenţeze în privinţa acestei numiri.
Acuzaţii similare au fost formulate referitor la fostul ambasador al Olandei şi de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. „Ambasadorul olandez nu a avut curajul să spună direct s-o numim pe Kövesi, dar a încercat să ne înveţe cum să procedăm cu justiţia. La o întâlnire l-am pus la punct pe ambasador şi l-am reclamat la omologul meu din Olanda.(…) După două săptămâni a fost rechemat acasă. Ambasadorul american a fost pus la punct şi în Ungaria, când a depăşit graniţele regulilor diplomaţiei. România este singura ţară din Europa, în care diplomaţii se pot purta astfel” – îl citează portalul transilvan Fötér pe liderul ALDE, membru al coaliţiei guvernamentale din România.
Politologul transilvan Gergely Illyés a precizat la solicitarea cotidianului citat că succesul luptei împotriva corupţiei din România are o importanţă cheie pentru Statele Unite şi marile state europene, care consideră că una din garanţiile luptei constă în menţinerea în funcţie a şefului DNA.
La întrebarea noastră privind motivul pentru care activitatea justiţiei române este considerată a avea o importanţă atât de mare pentru Washington sau tocmai pentru Haga, analistul a subliniat că în ultimii 15-20 de ani elita politică de la Bucureşti şi-a pierdut credibilitatea în faţa guvernelor occidentale şi a organizaţiilor internaţionale şi din acest motiv acestea ar fi interesate de o schimbare a elitei. După cum a formulat: „Mai mulţi plasează în acest cadru de interpretare intensitatea, respectiv ţinta vizată a luptei anticorupţie din România, ceea ce constituie o explicaţie care dă oricum de gândit. Înainte de 2007 justiţia română a fost jucăria politicii, de atunci raportul de forţe s-a schimbat şi – căzând în extrema cealaltă – unii dintre reprezentanţii justiţiei apar astăzi mai degrabă în rolul unor actori politici de sine stătători”.
Ambasadorul american se consultă în mod obişnuit cu miniştrii. De ce a devenit acceptat la Bucureşti acest „obicei”? – l-am întrebat pe politologul clujean. După cum a menţionat, problema nu o constituie consultările, ci faptul că americanii nu înţeleg evident prin relaţiile americano-române o cooperare între două părţi egale. Analistul a atras atenţia asupra faptului că actualul guvern român şi majoritatea parlamentară de care dispune se bucură mai puţin de încrederea americanilor şi a politicienilor occidentali, de aceea încearcă să formuleze critici la adresa acestora.
În opinia politologului, aceasta constituie deocamdată o încercare destul de palidă, iar societatea românească a fost obişnuită în ultimii 25 de ani cu mesaje contrare. Deci dacă am dori într-adevăr o lărgire a spaţiului de mişcare şi o diminuare a influenţei occidentale directe, pentru aceasta este nevoie mai întâi de o bază economică şi socială – a subliniat Gergely Illyés. Zilele acestea coaliţia guvernamentală a înaintat parlamentului propunerea privind modificarea legilor care reglementează funcţionarea justiţiei, propunere care a generat o vie dispută.
(Autor: István Pataky)
http://magyaridok.hu/kulfold/nagykoveteket-kritizalnak-2413474/
MAGYAR IDÖK (Ungaria), 5 noiembrie 2017
Traducerea: Imola Stănescu
