Fostul preşedinte al UDMR, Markó Béla cu ocazia unei şedinţe a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (organ de conducere colectiv al UDMR între două congrese) din anul 2001, a ținut un discurs programatic, cu titlul: Condamnat la autonomie. Ideea fundamentală a discursului a fost că maghiarimea din România trebuie să-şi păstreze autonomia atât faţă de guvernul din Bucureşti, cât şi faţă de guvernul de la Budapesta. În opinia politicianului, doar dacă UDMR își păstrează independenţa în ceea ce priveşte luarea deciziilor pentru comunitatea maghiară, va putea să-şi păstreze credibilitatea faţă de propriul electorat. În momentul în care organizaţia – condusă de acesta la acea vreme – se va alătura instituţional unor forţe politice externe comunităţii maghiare din România şi va deveni instrumentul acestora, își va pierde legitimitatea de a fi reprezentant al maghiarimii din România.
Acest discurs nu a fost rostit întâmplător. Şi la acea vreme – precum şi în prezent – principalul partid de guvernământ în Ungaria a fost Fidesz. Acest partid a fost primul care după schimbarea de regim din ’89 a fost prezent masiv în Transilvania şi a dorit o colaborare cu organizaţiile maghiare din România. Tabăra de vară de la Tuşnad (pe vremea aceea era la Bálványos) a fost iniţiat şi parţial organizat de Fidesz, partidul a creat legături politice, dar şi de amiciţii personale cu mai mulţi politicieni din UDMR-ul de atunci, cum sunt Szőcs Géza, Tamás Sándor, Szilágyi Zsolt, Tőkés László, mai nou Borboly Csaba, Antal Árpád, Ráduly Róbert etc. S-a putut observa în conducerea uniunii o presiune din partea Fidesz, ca UDMR să le acorde sprijinul înainte de alegerile parlamentare care aveau loc în primăvara anului 2002 în Ungaria (şi pe care Fidesz le-a pierdut). În acest scop, partidul de guvernământ maghiar a insistat pentru întroducerea aşa numitelor „legitimaţii maghiare”, prin care statul vecin oferea anumite facilităţi maghiarilor din România, care solicitau acest document. Pe vremea aceea se purtau tratative dificile între cele două ţări pentru ca România să accepte administrarea acestor documente ale statului maghiar pe teritoriul României, lucru care l-a determinat pe fostul prim-ministru, Adrian Năstase, să declare că are senzaţia că asupra Transilvaniei s-ar exercita un fel de „co-suveranitate” pe de o parte de către România, pe de altă parte de către Ungaria.
Mesajul lui Markó Béla a fost suficient de explicit şi presiunile nu au mai continuat la nivelul conducerii UDMR, ci Fidesz a devenit interesat de crearea unei alternative la UDMR. Astfel, în luna martie a anului 2003, platforma UDMR numită Blocul Reformist (Reform Tömörülés) care prin persoanele din conducerea lui au fost legate de Fidesz, a decis desfiinţarea platformei şi au înfiinţat Mişcarea Blocului Reformist, o organizaţie civică, care practic a ieşit din structura UDMR. Scopul mişcării a fost înfiinţarea unui partid maghiar, o alternativă la UDMR. Din cauza unor probleme administrative, acest lucru nu s-a reuşit decât în luna ianuarie 2008, când a luat fiinţă Partidul Civic Maghiar (PCM), condus de Szász Jenő, primarul de atunci al municipiului Odorheiul Secuiesc.
Întrucât PCM nu a realizat speranţele legate de aceasta (la alegerile parlamentare din anul 2008 nici nu a participat), în 2011 la Congresul al 10-lea al UDMR – înaintea căruia Markó Béla a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat de preşedinte al organizaţiei – Fidesz a mai avut o tentativă de a impune un om loial intereselor sale şi l-a sprijinit pe senatorul Olosz Gergely. Reprezentantul Fidesz la Congres, europarlamentarul Pelczné, Gáll Ildikó în discursul de deschidere a spus printre altele: „Şi UDMR trebuie să-şi stabilească cine îi sunt aliaţii, trebuie să-şi stabilească relaţia sa cu Fidesz”. Acest lucru însemna în mod voalat faptul că UDMR doar atunci poate conta pe sprijinul (politic, moral şi material) al Fidesz şi implicit al guvernului maghiar, numai dacă-l alege pe candidatul agreat de Fidesz, lucru care a determinat unele animozităţi, şi chiar huiduieli în sală. Efectul acestui discurs a fost însă contrar aşteptărilor Fidesz, Olosz a primit cele mai puţine voturi, deşi a avut campania cea mai costisitoare (cu afişe, scrisori personale, mesaje telefonice şi sms-uri).
Preşedintele UDMR ales la Congresul din Oradea, Kelemen Hunor, pentru o perioadă a continuat linia politică trasată de Markó Béla, deşi s-a putut constata că a avut o deschidere mai mare faţă de guvernul maghiar decât predecesorul său. Marea împăcare dintre UDMR şi Fidesz a avut loc – potrivit cotidianului ungar Népszava în luna ianuarie a anului 2015, când la întâlnirea dintre Kelemen Hunor şi Orbán Viktor s-a stabilit că în administrarea documentelor pentru obţinerea dublei cetăţenii va participa şi Frundaţia Eurotrans patronată de UDMR (acest lucru însemnând şi finanţarea acestei activităţi de către guvernul maghiar). Cert este că după aceast moment, relaţiile dintre partidul de guvernământ maghiar şi UDMR s-au îmbunătăţit mult. Fidesz a participat activ la campania UDMR pentru alegerile locale şi parlamentare din anul 2016. Volumul fondurilor investite în diferite instituţii maghiare din România a crescut spectaculos. Potrivit portalului Erdély Átlátszó, numai din Fondul Bethlen Gábor (fond special la dispoziţia guvernului maghiar pentru sprijinirea instituţiilor maghiare de dincolo de graniţele Ungariei) în cursul anului 2016 au fost investite în Transilvania peste 60 milioane de euro. Majoritatea acestor bani au ajuns la bisericile maghiare din Transilvania. Suma este şi mai impresionantă, dacă o comparăm cu banii alocaţi UDMR-ului (atât pentru sprijinirea culturii maghiare cât şi pentru cheltuieli organizatorice) de către Guvernul României prin Departamentul Relaţiilor Interetnice care este de 4,5 milioane de euro. Printre investiţiile guvernului maghiar în Transilvania putem aminti Academia de Hochei pe Gheaţă din comuna Cârţa (judeţul Harghita), locul de naştere a lui Kelemen Hunor, a cărei piatră de temelie a fost aşezată chiar zilele acestea, şi senatorul Tánczos Barna în discursul său festiv nu a omis să-i mulţumească personal premierului maghiar Orbán Viktor pentru crearea acestei instituţii.
Ca răspuns la aceste gesturi, UDMR participă activ la campania Fidesz pentru alegerile parlamentare de anul viitor. Înregistrarea cetăţenilor maghiari cu domiciliul în România pentru aceste alegeri se face pe aceleaşi formulare pe care activiştii UDMR, strâng semnături pentru sprijinirea proiectului Minority Safe Pack, prin care se intenţionează ca problematica drepturilor minorităţilor naţionale să fie inclusă pe agenda UE. Potrivit Oficiului Electoral Central din Ungaria, citat de acelaşi site Erdély Átlátszó, această procedură încalcă prevederile legale din Ungaria creând posibilitatea abuzului privind folosirea datelor personale ale cetăţenilor maghiari.
În partea a doua a articolului nostru, care va fi publicată mâine, vom analiza consecinţele interne şi externe ale alianţei UDMR-Fidesz.
Autor: Székely Ervin, RADOR
