În 5 iunie 2015 RADOR v-a informat – primul în presa de limba română – că Guvernul Ungariei intenţionează să construiească un spital în Transilvania. Despre acest proiect al guvernului a vorbit la vremea respectivă Zombor Gábor, secretar de stat în Ministerul Resurselor Umane (de care aparţine şi sistemul de sănătate din Ungaria). Această intenţie s-a produs la iniţiativa episcopului Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, Csűry István. El a declarat la acel moment pentru cotidianul Krónika că această investiţie este o chestiune de „strategie naţională” pentru că la Oradea abia mai sunt medici vorbitori de limba maghiară şi astfel vor fi pacienţi care vor comunica dificil cu medicii. Totodată a subliniat că în acest spital nu va exista niciun fel de discriminare, toţi pacienţii, indiferent de etnie sau de confesiune de care aparţin vor fi trataţi.
Un alt amănunt important este că declaraţia a fost făcută de către secretarul de stat Zombor Gábor fără ca autorităţile române să fi fost contactate în prealabil, lucru cu atât mai curios, cu cât spitalul preconizat, pentru a putea funcţiona în condiţii optime, era necesar să încheie contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din România, deşi Zombor şi-a exprimat speranţa că şi asiguratorii maghiari vor avea acces pentru a susţine financiar spitalul.
Este de menţionat că domnul Zombor nu a spus explicit că acest spital va fi construit la Oradea, dar a subliniat că „gândirea guvernamentală” a fost declanşată de propunerea Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului (cu sediul la Oradea). Mai mult, oficialul maghiar a declarat pentru presă că iau în calcul mai multe locaţii posibile şi a asigurat pe presa că proiectul se bucură de întregul sprijin al prim-ministrului Orbán Viktor.
După mai mult de doi ani ne-am interesat ce s-a întâmplat cu spitalul transilvan care urma să fie construit din fondurile guvernului maghiar. Domnul Forró László, notarul şef al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, cel care se ocupă cu problemele administrării bunurilor eparhiei, ne-a declarat că, deşi Eparhia a făcut toate demersurile necesare realizării investiţiei la Oradea, au cumpărat terenul necesar (este vorba despre un teren de 3,5 hectare la marginea oraşului, lângă şoseaua care leagă Oradea de Satu Mare n. r.), au făcut studiul de fezabilitate, au executat proiectele de imagine etc. lucrurile stagnează pentru că după anunţul secretarului de stat Zombor „au sărit” şi alţii, care ar fi dorit să beneficieze de construcţia unui spital. Este vorba despre cei din Miercurea Ciuc şi de cei din Târgu Mureş. „Primii au spus că dacă este vorba despre un spital maghiar, atunci numai acolo poate fi făcut, pentru că acolo trăiesc cei mai mulţi maghiari, iar cei din Târgu Mureş au spus că problema nerezolvată a UMF-ului (în ceea ce priveşte crearea liniei maghiare n. r.) ar putea fi soluţionată cu această construcţie. În aceste condiţii, episcopia a iniţiat consultări între reprezentanţii virtualilor beneficiari al investiţiei planificate. În urma acestor consultări, a reieşit că în Miercurea Ciuc nu este necesar un spital maghiar, pentru că acolo, de la portar până la director, toţi sunt maghiari, mai mult, din cei care sunt originari din Harghita şi au terminat UMF la Târgu Mureş 41 s-au întors în judeţul Harghita (este vorba de cursanţii unui an) n.r.), însă în Bihor nu s-a reîntors niciun medic maghiar care a terminat facultatea la Târgu Mureş. În ceea ce priveşte problematica liniei maghiare a UMF, aceasta nu este o problemă medicală, ci una de învăţământ şi altfel trebuie soluţionată. Din aceste discuţii a rezultat că, de fapt, cei din Miercurea Ciuc nu au nevoie de spital, ci de un centru de diagnostizare undeva în Ghimeş. Aşa că s-a semnat o convenţie de sprijin a construirii spitalului la Oradea, crearea unui centru de diagnostizare în Harghita şi s-a stabilit că trebuie rezolvată favorabil şi problema liniei maghiare la UMF. După această întâlnire, lucrurile s-au tărăgănat, nu s-a întâmplat nimic, dimpotrivă – probabil la presiunea Partidului Popular (este vorba despre Partidul Popular Maghiar Transilvan, a cărei preşedinte de onoare este Tőkés László, fostul episcop al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, care are o relaţie foarte tensionată cu urmaşul său, Csűry István n. r.) – s-a conturat ideea că Târgu Mureşul trebuie favorizat. În acest sens, anul trecut, la tabăra de vară din Tuşnad au organizat o dezbatere despre acest subiect, unde nu au fost invitaţi, doar pe cei din Târgu Mureş. Cu toate acestea, m-am dus şi eu, şi doamna Tar Gyöngyi (directorul Direcţiei de Sănătate Publică Harghita n. r.) am spus acolo ce am avut de spus, dar atât. Au mai fost consultări cu secretariatul de stat (din cadrul Ministerului de Resurse Umane din Ungaria n. r.) şi ni s-a sugerat ca ceilalţi doi să declare, că renunţă la investiţie în favoarea Orăzii, dar evident, acest lucru este imposibil în aceste condiţii. Cu toate acestea noi nu renunţăm la această idee, credem că avem dreptate.”
Am contactat-o pe doamna dr. Tar Gyöngyi, care ne-a informat: „Eu nu am ştiut nimic despre acest proiect, nici ziarele nu au ajuns la mine, în care a apărut această ştire. La un moment dat am fost căutată de câţiva domni, din partea guvernului maghiar – cel puţin aşa s-au prezentat – care s-au interesat despre situaţia sistemului sanitar din România. Eu am schiţat în linii mari cum stau lucrurile, după care m-au întrebat cum cred că ar putea guvernul maghiar să sprijine cel mai eficient îmbunătăţirea asistenţei medicale pentru maghiarii din România. Atunci am spus că dacă scopul acesta este, atunci un obiectiv medical în judeţul Harghita ar servi cel mai bine acestui deziderat. În Miercurea Ciuc este un spital judeţean relativ bine dotat, nu e nevoie ca să existe încă un spital în oraş, dar de un centru de diagnostizare ar fi nevoie în zona Cristuru Secuiesc – Ghimeş – Miercurea Ciuc. După această întâlnire am auzit despre intenţia guvernului maghiar de a construi un spital în Transilvania şi am aflat despre dezbaterea de la Tabăra de vară la Tuşnad, unde – deşi nu am fost invitată – m-am dus. Acolo ne-am consultat cu domnul Forró şi cu domnul Vass Levente, medic, fost consilier al ministrului sănătăţii şi deputat de Mureş în prezent şi am participat – tot cu ei – la acea consfătuire de la Oradea (despre care a vorbit dl. Forró n. r.).”
Am căutat în legea bugetului de stat alocarea unei sume pentru construcţia unui spital din România, însă nu am găsit nicio prevedere nici în legea din 2016 şi nici în legea din 2017. Totodată portalul hvg.hu scrie că cea mai mare problema a proiectului „spitalului maghiar” este lipsa de finanţare. Acest lucru au confirmat şi sursele noastre care au spus că partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a promis în campania electorală construcţia a trei noi spitale în Budapesta. Dintre acestea nici unu nu s-a construit. Este foarte puţin probabil că cu cinci luni înainte de alegeri guvernul maghiar să se apuce de o construcţie a unui spital în Transilvania.
Am fi dorit să aflăm părerea Ministerului Resurselor Umane din Ungaria şi a deputatului Vass Levente, dar până la predarea acestei articol ei nu ne-au răspuns.
Ervin Székely, RADOR
