Astăzi se sărbătoreşte Ziua limbii maghiare în România. Data de 13 noiembrie a fost instituită drept ziua limbii maghiare prin Legea nr. 279/2015. Articolul 2 (aliniatul 3) al acestui act normativ prevede că „Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.” Legea a fost iniţiată de grupurile parlamentare ale UDMR. În expunerea de motive prezentată se specifică următoarele: „Data de 13 noiembrie este sărbătorită în Bazinul Carpatic ca fiind <<Ziua limbii maghiare>>, astfel că, minoritatea maghiară din România şi-a manifestat dorinţa de a se alătura acestei sărbători, prin desemnarea acestei zile, ca zi a limbii sale materne.” Alegerea datei nu este întâmplătoare. În anul 1844 în această zi a fost recunoscută limba maghiară ca fiind singura limba oficială din Ungaria, pe vremea aceea parte a Imperiului Habsburgic.
Cu această ocazie, astăzi la Cluj, la Muzeul de Artă din Palatul Bánffy, în sala Tonitza se va sărbători Ziua Limbii Maghiare. UDMR şi Fundaţia Communitas vor acorda un premiu Ligii Scriitorilor Maghiari din Transilvania. Vor ţine cuvântări Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, Markó Béla poet, preşedintele Fundaţiei Academia Kós Károly şi Takács Csaba, preşedintele Fundaţiei Communitas. Vor citi din creaţiile lor autorii: Karácsony Zsolt, Király László, Király Zoltán şi Márton Evelin (scriitor, membru a Redacţiei Minorităţi a Societăţii Române de Radiodifuziune). Evenimentul – organizat de UDMR – se va încheia cu prezentarea unor fragmente din piesa muzicală cu titlu „Cel mai bun om, – fantezia muzicală Ady” cu participarea actorului Laczkó Vass Róbert şi a pianistului Nagy Gergő.
Limba maghiară este membră a familiei limbilor uralice, în cadrul acestora face parte dintre limbile fino-ugrice. Este limba cu cea mai mare utilizare (având cei mai mulţi vorbitori) dintre limbile fino-ugrice şi uralice. Cele mai apropiate rude ale limbii maghiare sunt manyş, şi hant, după care urmează udmurt, komi, mari şi mordvin. Potrivit unor opinii, limba ceangăilor moldoveni ar fi o limbă de sine stătătoare şi nu un dialect a limbii maghiare. În acest caz limba cea mai apropiată de cea maghiară este limba ceangăilor moldoveni.
Cei mai mulţi vorbitori de limba maghiară trăiesc în Ungaria. În afară de Ungaria limba maghiară este vorbită în mai multe ţări din Bazinul Carpatic: România (în primul rând în Transilvania), Slovacia, Serbia (regiunea Voivodina), Ucraina (regiunea Transcarpatica), Croaţia, Slovenia şi Austria.
Limba maghiară este limba oficială în Ungaria, este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, totodată este limbă oficială în trei comune din Slovenia (Dobronak, Őrihodos şi Lendva).
Limba maghiară ocupa cel de-al 62-lea loc între limbile lumii, pe criteriul numărului vorbitorilor nativi. În Europa reprezintă cea de-a 14-a cea mai vorbită limbă, şi a cincea dintre limbile care nu sunt limbi indoeuropene. Abecedarul maghiar este o varianta lărgită a abecedarului latin.
Cel mai vechi document scris în limba maghiară îl reprezintă un text religios, de fapt un necrolog pe care popa îl rostea cu ocazia oficierii înmormântărilor (Halotti beszéd) şi datează din anul 1190.
Din cauza structurilor diferite, există relativ puţine interferenţe între limba maghiară şi limba română. Cu toate acestea, sunt mai multe cuvinte româneşti care au fost preluate din limba maghiară. Acestea pot fi împărţite în două categorii. Cele mai vechi, care s-au răspândit în toate teritoriile unde se vorbeşte limba română şi au intrat în vocabularul standard românesc, iar cele noi, care sunt folosite doar în anumite zone locuite de populaţie mixtă. Din prima categorie amintim cuvintele belşug (bőség), a cheltui (költeni), chip (kép), a făgădui (megfogadni), gazdă (gazda), hotar (határ), oraş (város), uriaş (óriás), vamă (vám), meleag (mellék) etc. Din cea de-a doua categorie menţionăm: fioc (fiók), dosca (deszka) tolvai sau tulai (tolvaj), cirighe (prăjitură dospită prăjită în ulei) (csőröge), ţukăr (cukor), a dărăli (darálni).
În ceea ce priveşte influenţele reciproce între literatura română şi cea maghiară, acestea datează încă din epoca răspândirii calvinismului în Transilvania, mai ales în domeniul folclorului. Balada Meşterul Manole are o varianta maghiară (Kőműves Kelemen). Crearea de punţi între cele două literaturi a devenit o activitate conştientă în timpul revoluţiei paşoptiste (Cezar Boliac, Nicolae Bălcescu sau Petőfi Sándor au susţinut necesitatea acestor contacte) Mai târziu dinamica acestor legături a fost influenţată de factorul politic şi de schimbarea graniţelor. Există o bogată listă a traducerilor din limba maghiară în limba română şi invers. Sunt traducători deosebiţi de buni, cum sunt Eugen Jebeleanu, Emil Giurgiuca, Mihai Gafiţa, Paul Drumaru, Kocsis Francisko, respectiv Szemlér Ferenc, Méliusz József, Franyó Zoltán, Szilágyi Domokos care au tradus multe dintre cele mai importante opere literare române şi maghiare. Cu toate acestea, resursele din acest domeniu sunt încă departe de a fi epuizate. De aceea, merită amintită atitudinea consecventă a Editurii Curtea Veche, care publică constant opere ale literaturii maghiare, nu numai din rândul autorilor clasici, dar şi al celor contemporani.
Ervin Szekely, RADOR
