În contextul incertitudinilor legate de disponibilitatea Statelor Unite de a-şi asuma noi angajamente în proiectul comun de apărare al NATO, un vis mai vechi al unei părţi a ţărilor Uniunii Europene prinde formă prin decizia a 23 de state membre de a crea o colaborare extinsă în domeniul securităţii. „Europa apărării: 23 de ţări din UE lansează o cooperare întărită”, titrează La Libre Belgique, arătând că majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană „şi-au activat intenţia de a se angaja într-o cooperare militară întărită, în dezvoltarea de armament şi în operaţiuni externe, având drept ambiţie relansarea Europei Apărării”. Şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, vorbeşte despre „un moment istoric al apărării comune europene”, aminteşte publicaţia belgiană şi comentează că „După eşecul creării unei Comunităţi de Apărare acum 60 de ani, europenii n-au reuşit niciodată să avanseze în acest domeniu, majoritatea ţărilor păstrând cu gelozie în mână ceea ce, în opinia lor, ţine strict de suveranitatea naţională”. „Toate ţările Uniunii Europene, mai puţin Marea Britanie, Belgia, Irlanda, Danemarca, Malta şi Portugalia au anunţat că vor semna pactul, care va fi lansat oficial în cursul unui summit, luna viitoare”, scrie Politico.eu. Noul proiect trezeşte ecouri şi la Beijing, agenţia China Nouă arătând că „această structură permanentă va permite statelor Uniunii Europene să îşi dezvolte în comun capacităţi de apărare, să investească în proiecte comune şi să îşi îmbunătăţească pregătirea operaţională şi contribuţia propriilor forţe armate”. Rămânând în contextul securităţii globale, publicaţia turcă Habertürk aminteşte despre conflictul din Yemen şi măsurile de relaxare a blocadei impusă acestei ţări de coaliţia arabă condusă de Arabia Saudită. După tensiunile diplomatice şi militare generate de incidentul în cursul căruia o rachetă trasă de miliţiile rebele houthi din Yemen a căzut în apropierea unui aeroport din Riad, coaliţia condusă de Arabia Saudită anunţă o serie de măsuri privind detensionarea situaţiei. În acest sens, ţările membre ale coaliţiei îşi vor deschide porturile, aeroporturile şi căile terestre de acces spre Yemen, în urma „eliminării lacunelor din procedurile de control care permit Iranului să trimită rachete aliaţilor houthi”, mai arată Habertürk. Din Orientul Mijlociu, presa internaţională îşi mută atenţia spre partea răsăriteană a Asiei şi trage linie în urma turneului efectuat în ultimele zile în regiune de preşedintele american. Donald Trump „descoperă regiunea indo-pacifică”, scrie Bloomberg, şi arată că preşedintele american nu foloseşte termenul „Asia-Pacific”, utilizat de predecesorul său la Casa Albă. „Alegerea sa de cuvinte reflectă o dorinţă a Statelor Unite ca India, a treia mare economie a zonei, să joace un rol mai important în probleme de securitate. În timp ce China îşi extinde rolul militar şi economic, India ar putea oferi un rol-tampon pentru statele mai mici, mai ales în Asia de sud-est”, scrie Bloomberg. Şi, aminteşte publicaţia citată, „India şi-a întărit cooperarea navală cu SUA şi Japonia, organizând exerciţii comune cu portavioane şi vase anti-submarin în Oceanul Indian”. „Vietnamul este marele câştigător al turneului lui Trump în Asia”, titrează Forbes, şi arată că deşi s-a întâlnit cu cei mai puternici lideri ai ţărilor din zonă – China, Japonia sau Filipine – Donald Trump a „spus de două ori DA Vietnamului”. Două au fost lucrurile pe care le-a dorit Vietnamul din partea Washingtonului, „asigurarea că SUA vor continua să urmărească disputa suveranităţii asupra Mării Chinei de Sud” şi că „Statelor Unite le mai pasă de acordul de liber-schimb după ce au părăsit Parteneriatul Trans-Pacific în urma preluării mandatului de către Trump”. „Da, este acelaşi Vietnam care a luptat cu SUA în anii ’70”, subliniază Forbes, amintind că potrivit cifrelor oficiale de la Washingon, SUA sunt principala piaţă de export a ţării din sud-estul Asiei. Aşa cum vede un Vietnam legat economic de Statele Unite, presa internaţională vede – în declaraţiile fostului preşedinte catalan destituit de Madrid – o posibilă punte de continuitate între regiunea autonomă şi Spania. „O altă soluţie decât independenţa este posibilă”, scrie Le Soir, citându-l pe Carles Puigdemnont. El a declarat pentru publicaţia belgiană – cităm – că „este dispus să accepte realitatea unei alte relaţii cu Spania” şi că „Am lucrat vreme de 30 de ani ca să obţinem o altă ancorare a Cataloniei în Spania”.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
