„Actorul politic mondial Rusia s-a întors”, decretează Süddeutsche Zeitung, citându-l pe şeful Serviciului German de Informaţii, Bruno Kahl, care avertizează că Rusia încearcă să-și recâștige rolul de lider pe continentul european, ceea ce presupune o slăbire a Uniunii Europene și inducerea unei rupturi între SUA și Europa. Deşi consideră Rusia drept o „potenţială ameninţare” şi un „vecin incomod”, şeful serviciilor secrete germane consideră însă că trebuie păstrate legături strânse şi canale deschise de comunicare cu Kremlinul şi insistă totodată pe dezvoltarea capabilităţilor militare şi de armament ale Europei pentru contrabalansarea modernizărilor din armata rusă.
Războiul Occident-Rusia se manifestă însă în ultimul timp pe frontul informaţional şi al propagandei. The Times publică o anchetă care arată că peste 150.000 de conturi de reţele de socializare cu sediul în Rusia s-au concentrat pe a trimite mesaje ţintite spre Marea Britanie cu câteva zile înainte de crucialul referendum pentru Brexit. Mesajele, trimise în principal de softuri-robot au avut scopul, potrivit parlamentarului conservator Damian Collins, ” de a creşte tensiunile în interiorul ţării şi de a submina procedurile democratice”. În plus, şeful Centrului Naţional de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a confirmat pentru prima dată că în ultimul an hackeri ruşi au atacat companii de presă, telecomunicaţii şi energie din Marea Britanie, scrie The Guardian. Cotidianul britanic notează că această dezvăluire vine după acuzaţiile lansate luni de premierul Theresa May că Rusia se amestecă în alegeri şi plantează ştiri false în presă pentru a răspândi discordie în Occident. Acuzaţiile au fost însă respinse categoric de Kremlin, ca fiind „iresponsabile şi neîntemeiate”, potrivit agenţiei ruse Tass.
În războiul media, deputaţii ruşi au venit miercuri cu o ripostă, adoptând în unanimitate legea care cere ca instituţiile de presă ce îşi desfăşoară activitatea în Rusia, dar sunt finanţate din străinătate să se înregistreze ca agenţi străini, scrie Russia Today. Această lege vine ca un „răspuns în oglindă” la acţiunea SUA de a cere diviziei americane a Russia Today să se înregistreze ca agent străin, explică site-ul rusesc de ştiri. Washington Post comentează că legea ar putea fi folosită pentru a ţinti în mod selectiv mijloace de informare din ţări cu care Kremlinul se află în conflict, mai ales dacă un asemenea conflict implică şi Russia Today, finanţată de statul rus, a cărei divizie americană a fost acuzată de Departamentul de Justiţie din SUA că s-ar fi amestecat în treburile şi alegerile prezindenţiale din Statele Unite, promovând agenda Kremlinului. În plus, după cum constată şi Bloomberg, noua lege se adaugă unei alte legi care impune restricţii în activitatea din Rusia a organizaţiilor neguvernamentale cu surse străine de finanţare.
Pe plan economic, Europa prinde viteză, remarcă The Economist, constatând că cea mai mare creştere este înregistrată de cele patru economii UE situate la est de zona euro. „Europa de Est duduie: Comisia Europeană prognozează pentru 2017 creșteri ale PIB-ului cu 3,7% în Ungaria, 4,2% în Polonia, 4,3% în Cehia și 5,7% în România. Regiunea se apropie de un grad de ocupare a forței de muncă de 100%, iar salariile cresc rapid, încurajând cheltuielile consumatorilor” detaliază The Economist. Şi Financial Times constată că „Europa Centrală crește în cel mai rapid ritm din ultimii nouă ani” şi insistă asupra economiei României a cărei creştere a „lăsat în umbră” creşterile din alte ţări, după ce „mărirea cheltuielilor guvernamentale cu pensiile și salariile din sectorul public a declanșat o explozie a consumului privat”. Revista economică atrage însă atenţia asupra temerilor exprimate de economişti cu privire la pericolul unei supraîncălziri a economiei României. „România nu este China. Vedem cerere în exces, iar acesta este un semn foarte clar de supraîncălzire”, avertizează Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, citat de Financial Times.
În domeniul justiţiei, „Bulgaria și România au progresat, dar încă e nevoie de mai mult”, titrează Euractiv, sintetizând concluziile raportului MCV publicat miercuri de Comisia Europeană. Concret, potrivit Reuters, UE este îngrijorată de provocările la adresa independenţei justiţiei din România şi aşteaptă, potrivit AFP, eforturi suplimentare din partea Bulgariei şi a României pentru combaterea corupţiei. „Raportul sugerează că Bulgaria, care se confruntă cu crima organizată pe lângă corupția la nivel înalt, are mai mult de muncă decât România, care a fost lăudată pentru munca Direcției Naționale Anticorupție”, scrie şi publicaţia Politico de la Bruxelles, care mai explică şi că raportul ar fi trebuit să fie publicat în ianuarie, însă un diplomat UE a declarat că el a fost publicat mai devreme pentru a se evita discutarea lui în timpul președinției bulgare a UE, care va începe în ianuarie.
La conferinţa pentru climă de la Bonn, Germania şi Franţa au încercat miercuri să dea un nou impuls luptei pentru combaterea încălzirii globale, constată Le Point. Deschizând discuţiile la nivel înalt, Angela Merkel a cerut lumii să facă mai mult pentru a împiedica schimbarea climatică, remarcă Financial Times, iar Emmanuel Macron a dat asigurări, potrivit BBC News, că Europa va acoperi şi fondurile pierdute din cauza retragerii SUA din Acordul pentru Climă astfel încât cercetările în domeniul climatic să continue. „Lupta împotriva schimbării climatice este de departe cea mai importantă luptă a timpurilor noastre”, a subliniat Macron, potrivit The Guardian, pentru că, după cum a avertizat şi Angela Merkel „schimbarea climatică va determina destinul omenirii”. (Carolina CIulu)/cciulu/sdm2
