Bulgaria și România au mai progresat în ce privește implementarea reformelor judiciare și lupta anticorupție, dar „încă mai e de muncă”, a afirmat Comisia în raportul ei regulat cu privire la cele două țări, care rămân în continuare blocate în privința aderării la spațiul fără frontiere Schengen, în ciuda faptului că au devenit membri UE în 2007.
Comisia a publicat miercuri rapoarte privind Bulgaria și România în baza Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), iar vicepreședintele Frans Timmermans a folosit aceeași frază pentru a le rezuma pe ambele: „Am văzut progrese în unele domenii, dar încă mai e de muncă.”
O notă pozitivă pentru cele două țări balcanice este aceea că pentru prima dată raportul oferă un orizont pentru încheierea monitorizării, ceea ce le-ar putea deschide calea către aderarea la Schengen.
Timmermans a declarat că el contează pe guvernele de la București și Sofia pentru „a adopta reformele necesare, și a evita regresul, astfel încât să putem colabora în vederea obiectivului de a pune capăt MCV-ului în cursul mandatului acestei Comisii.”
Comisia le va mai evalua o dată progresul spre sfârșitul lui 2018, pentru ultima dată înainte de expirarea mandatului ei în 2019.
Spre deosebire de rapoartele anterioare, Comisia a lăudat Bulgaria de data aceasta, scoțând concomitent în evidență progresul mai lent al României.
„Dacă incertitudinea politică [din Bulgaria] a dus la începutul anului la unele întârzieri în privința implementării reformelor, procesul de reformă a prins din nou avânt începând din mai, chiar dacă nu se văd încă rezultatele finale în domenii ce necesită reformă legislativă și acțiune guvernamentală, cum este lupta anticorupție.”
În cazul României, Comisia „remarcă faptul că avântul general al reformei a stagnat în cursul lui 2017, încetinind îndeplinirea recomandărilor ce au mai rămas [nerezolvate – n.trad].”
„Comisia nu poate încă să concluzioneze că vreuna dintre valorile de referință ale MCV este îndeplinită satisfăcător în această fază, deși progresul a adus unele dintre aceste valori de referință mai aproape de acel punct”, se afirmă în raportul privind România.
Cele două țări au fost plasate sub o supraveghere strictă după aderarea lor la bloc în 2007, la trei ani după majoritatea celorlalte state foste comuniste, pentru încurajarea și monitorizarea reformelor lor judiciare, întrucât sistemele lor erau considerate a nu fi la înălțimea standardelor UE. A fost stabilit atunci un număr de valori de referință în vederea cuantificării progresului.
Ambele țări sunt considerate de către Comisie a fi apte să adere la spațiul Schengen încă din 2010.
Dar admiterea în Schengen necesită unanimitate, iar cele două au fost blocate de state membre precum Franța, Germania și Olanda și nu au fost în măsură să obțină mai mult sprijin politic. Unele țări au invocat îngrijorări privind progresul reformelor lor judiciare și al luptei lor anticorupție.
Președintele Comisiei, Jean Claude Juncker, a afirmat în discursul său despre starea uniunii din septembrie că ambele țări ar trebui să fie admise în Schengen, deoarece îndeplinesc toate criteriile tehnice.
Bulgaria și România, cele mai sărace state din UE, doresc să adere și la zona euro, Bulgaria fiind mai aproape de intrarea în antecamera ei, așa-zisul Mecanism de Schimb Valutar (ERM-2).
Bulgaria va prelua președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE la 1 ianuarie 2018. Rândul României va veni la 1 ianuarie 2019.
Articol de Zoran Radosavljevic
http://www.euractiv.com/section/justice-home-affairs/news/bulgaria-romania-have-made-progress-but-still-more-needed-eu-report/
EURACTIV (Belgia), 15 noiembrie 2017
Traducere: Andrei Suba
