RFI, 16 noiembrie 2017 – Cosmin Ruscior – Este total imoral ca România să fie ţinută la uşa Spaţiului Schengen, declară la RFI senatorul PSD Titus Corlăţean, fost ministru de Externe. El critică Olanda şi pe preşedintele Comisiei Europene în contextul legăturii dintre MCV şi aderarea la Schengen.
Titus Corlăţean acuză Olanda de făţărnicie: „Sincer, pentru mine nu e absolut nici o surpriză această poziţie a Olandei, nu şi-a schimbat poziţia de fond, dar dincolo de formulele diplomatice, o spun foarte răspicat: e foarte multă făţărnicie şi sunt foarte multe interese ale autorităţilor olandeze. Când spun făţărnicie, o spun în termeni foarte clari. Am avut o discuţie atunci când îndeplineam o anumită poziţie de preşedinte de comisie în Senatul României, după ce n-am mai avut funcţiile ministeriale, la o reuniune a comisiilor de politică externă din statele membre UE cu primul-ministru al Olandei, Rutte, exact în perioada exercitării mandatului de preşedinte al Consiliului UE şi am ridicat în plenul la care participau sute de oficiali parlamentari europeni, am ridicat tema Schengen şi poziţia Olandei. Atunci, în plen, premierul Rutte mi-a dat asigurări că nu în timpul propriu-zis al mandatului preşedinţiei olandeze, pentru că priorităţile erau evidente, ci după aceea, Olanda va trata cu prioritate – subliniez – şi dintr-o perspectivă pozitivă aşteptarea legitimă a României de a intra în Spaţiul Schengen, adaug eu de această dată, cu cele două rapoarte consecutive pozitive, care de atunci au fost cel puţin trei”.
„Când fac afirmaţia pe care am făcut-o în termeni atât de neobişnuiţi şi de tranşanţi, mă refer şi la interesul mai multor europeni, în general, dar şi al Olandei, ca România să nu-şi cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, deci inclusiv achiziţii de armament, numai cu americanii, ca s-o spun foarte direct. Aici este vorba de interese extrem de pragmatice. Şi atunci când de exemplu după lucrul total neobişnuit, potrivit regulilor europene, din perioada Guvernului tehnocrat, s-au stabilit ca principiu tot felul de chestiuni legate de achiziţia de corvete olandeze, la un preţ mai mult decât dublu, faţă de cel cu care olandezii şi-au vândut corvetele unui stat nemembru NATO, mă refer la Indonezia, fără a se solicita respectarea procedurilor de achiziţie publică, atunci când Guvernul actual a stabilit şi e o poziţie absolut corectă, să fie un dialog competitiv, să fie o licitaţie publică, asta din câte cunosc eu, a stârnit nemulţumiri. Or una spunem şi alta fumăm, cum se spune pe stradă”, afirmă senatorul PSD.
Un Schengen militar?
Titus Corlăţean precizează că „în ultima perioadă de timp, în dialogul la nivelul Uniunii Europene, în zona militară, externe, se vehiculează tot mai insistent un concept de Schengen militar. Sunt şi olandezii, sunt şi francezii, cred, interesaţi şi alţii, dar în special olandezii. Mi se pare o chestiune absolut incredibilă. Altfel spus, să mergem noi frumos în zona militară, ca militarii să circule liber, când sunt misiuni în spaţiul european pe chestiuni de securitate şi aici vorbim de structuri UE, pe de altă parte, ţinem în continuare cetăţenii sau business-ul la frontierele Schengen, cei proveniţi din România, adică lucrăm cu dublă măsură, rezolvăm o problemă militară, eventual achiziţii şi mergem pe un Schengen militar şi uităm Schengenul civil şi comercial deoparte. Nu există decât un singur Spaţiu Schengen”.
Fostul ministru de Externe îl critică pe şeful CE: „Poziţia domnului Juncker, preşedinte al Comisiei Europene aparent surprinzătoare eu cred şi-mi asum politic această afirmaţie la nivelul meu că are în spate şi alte explicaţii. Haideţi să ne uităm un pic care a fost poziţia constantă până acum, corectă, a CE faţă de problematica aderării la Spaţiul Schengen pentru România. Comisia Europeană a spus constant în toţi aceşti ani, după 2011, suntem în 2017, că România a îndeplinit acquis-ul Schengen, că România a făcut toate lucrurile care trebuiau făcute pentru a îndeplini acquis-ul tehnic şi securizează corect frontiera, participă la misiunile Frontex, de protejare a frontierei de sud (…) şi că nu se acceptă nici un fel de condiţionare cu alte teme, care nu au legătură directă cu acquis-ul Schengen, adică MCV, combaterea corupţiei şi alte lucruri, care sunt importante, fără discuţie, dar avem instrumente separate. Deci dintr-odată, fără nici un fel de explicaţie, domnul Juncker ne spune că mai avem mult de lucru la capitolul combaterii corupţiei, suntem chiar mai slabi decât bulgarii, ceea ce este evident contrazis de toate rapoartele MCV de până acum şi mai avem de aşteptat la Spaţiul Schengen. Domnia sa ca şef al instituţiei europene care a fost corectă până acum încalcă poziţia CE din toţi aceşti ani. Daţi-mi voie să cred că nu este vorba de un accident cosmic, ci e vorba iarăşi de transferul acestei bătălii politice în stradă, toată nebunia asta din România, transferul la Bruxelles, că e vorba în mod evident şi pragmatic, pentru că trăiesc în lumea asta europeană şi de interese extrem de concrete”.
„Contradicţia” din raportul MCV
Titus Corlăţean crede că raportul MCV conţine o contradicţie în termeni: „Textul ăsta din raportul MCV, sincer, am stat aşa, l-am citit, vreau să-l citesc şi cu mai mare atenţie, mai nuanţat e o contradicţie in terminis. Pe de o parte spune că ne-am apropiat de obiectiv, deci am mai făcut nişte paşi înainte, ne-am apropiat, dar mai avem încă mult de făcut şi suntem aparent mai departe decât am fost la raportul trecut. Este evident că e o chestiune de natură politică, nu de natură tehnică. Or cercul ăsta vicios în care România se găseşte de ani de zile, între tot felul de interese europene şi euroatlantice ne-a ţinut blocat pe avansarea pe diferite proiecte (…). Este total imoral să ceri în continuare României să fie un contributor atât de important în materie de securizare de frontiere, în materie de misiuni Frontex, să-şi deplaseze oameni, logistică, resurse în sudul mediteranean, să fim după Germania constant al doilea contributor pe misiuni Frontex şi în acelaşi timp să mă ţii la uşa Spaţiului Schengen, în timp ce alţii nu sunt contributori, în timp ce alţii ridică ziduri de protecţie, sârmă ghimpată în faţa refugiaţilor sau migranţilor”.
