Eşecul înregistrat de cancelarul german Angela Merkel de a forma un guvern este amplu comentat de presa internaţională, care ia în calcul nu doar mizele pe plan intern ci şi efectul asupra politicii externe şi a economiei mondiale. „Negocierile duse de mai bine de o lună de conservatoarea Angela Merkel, pentru a încerca să formeze un nou guvern în Germania după alegerile parlamentare, au eșuat în urma retragerii Partidului Liberal Democrat (FDP), scrie Le Monde şi comentează că tentativele de a forma o coaliţie cu FDP și cu Verzii este – cităm – „nefirească pe hârtie” – fiind vorba de „O echipă niciodată verificată la nivel național în Germania”. „Criza politică din Germania este o veste foarte proastă pentru Europa”, opinează publicaţia franceză, comentând că „Eşecul Angelei Merkel de a forma o coaliție guvernamentală slăbeşte proiectul european care se revigora după zece ani de gestionare a crizelor”. „Care sunt soluţiile după eșecul negocierilor guvernamentale?”, se întreabă Courrier International şi sugerează că „din cauza pozițiilor antagonice ale părților implicate, Germania se îndreaptă probabil spre noi alegeri în urma eșecului negocierilor”. În privinţa unui guvern minoritar, „Merkel a respins ea însăși până acum această opțiune de mare risc care ar duce la o guvernare bazată pe majorități schimbătoare”, mai arată Courrier International. „Toată lumea pierde în urma eşecului coaliţiei”, scrie Der Spiegel şi arată că „a început vânătoarea de vinovaţi” dar „toate partidele sunt responsabile de eşec”. Este vorba de o neîncredere reciprocă însă „dacă vrei să guvernezi cu cineva timp de patru ani, nu poţi suspecta mereu că unii colegi din cabinet încearcă să te prindă la fiecare cotitură”, mai notează Der Spiegel. O variantă de ieşire din impas ar fi alegerile anticipate, cu rezultate nu tocmai bune pentru cancelarul Merkel, după cu arată Die Welt. „Un sondaj arată că 61,4% dintre persoanele intervievate spun că eşecul negocierilor înseamnă sfârşitul pentru Merkel în funcţia de cancelar, în timp ce doar 31,5% cred contrariul”. Cu ochii spre centru dar fără să neglijeze frontierele externe, presa internaţională comentează decizia Consiliului Uniunii Europene de a adopta noi norme pentru circulaţia în spaţiul Schengen. Autorităţile europene au aprobat implementarea unui nou sistem de control frontalier privind înregistrarea şi păstrarea pe un mediu electronic a informaţiilor aparţinând cetăţenilor statelor terţe care intră şi ies din Spaţiul Schengen, scrie publicaţia turcă Habertürk. Sursa citată menţionează că „la intrarea în Spaţiul Schengen, vor fi înregistrate electronic şi puse în circulaţie comună date ale cetăţenilor terţelor state, precum nume, documente de călătorie, amprentă, poză, data de intrare şi ieşire. Aceste informaţii vor permite stabilirea persoanelor care îşi depăşesc durata vizei. Noul sistem va preveni totodată folosirea de paşapoarte şi identităţi false. Datele înregistrate de sistem vor putea fi accesate de poliţia de frontieră, persoanele care evaluează cererile de viză şi Europol”. Noul sistem, care ar urma să devină operaţional până în 2020, păstrează datele referitoare la cetățenii statelor terțe timp de trei ani sau, în mod special, cinci ani în cazul persoanelor care au depășit perioada autorizată de ședere, scrie AFP. „Uniunea Europeană este gata pentru acordul comercial cel mai ambiţios cu Londra în perspectiva Brexit, titrează Le Vif. „Dacă reuşim să negociem o retragere ordonată şi să stabilim reguli ale jocului echitabile pentru viitor, relaţia noastră are toate motivele să fie ambiţioasă”, a afirmat optimist negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier. Pe de altă parte, el a avertizat că Uniunea Europeană „nu îşi va compromite standardele în noul acord comercial cu Marea Britanie” şi că „orice încercare de a abandona regulile şi legile europene va complica înţelegerea”. România a pierdut ocazia de a găzdui Agenţia Europeană a Medicamentului după ieşirea Marii Britanii din UE. Potrivit Reuters, Bucureştiul a fost surclasat de Milano şi Amsterdam. „Milano a fost favorit la limită. Atât Italia cât şi Olanda au fost preferate de angajaţii Agenţiei Europene a Medicamentului, care au avertizat că îşi vor da demisia, posibil blocând sistemul de sănătate în Europa, dacă guvernele optează pentru un oraş-gazdă mai puţin atractiv, mai ales în statele fost comuniste din estul Europei”, comentează Reuters. (Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)/fmatei
