Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) l-a condamnat la închisoare pe viaţă pe Ratko Mladic, fostul comandant militar sârb, numit şi călăul sau măcelarul din Balcani, acuzat de epurare etnică, genocid şi crime împotriva umanităţii, anunţă EUObserver. De la Srebrenica şi Sarajevo, la Haga, comunitatea internaţională salută condamnarea lui Mladic, titrează Le Monde. „Mladic este chintesenţa răului”, a apreciat Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului al ONU, Zeid Ra’ad, iar preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a îndemnat compatrioţii să privească spre viitor cu optimism, citează ziarul francez. Instanţa internaţională pentru fosta Iugoslavie a adus un omagiu supravieţuitorilor conflictului din Balcani şi făcut apel la reconciliere în această regiune încă puternic fracturată, scrie Courrier International. Condamnarea lui Ratko Mladic este încărcată de semnificaţie, o sancţionare a unei atrocităţi nemaiîntâlnite pe pamânt european după cel de-al Doilea Război Mondial, opinează Financial Times.
Rusia este gata să îşi încheie operaţiunile militare în Siria, a anunţat preşedintele Vladimir Putin, la o întâlnire surpriză cu omologul său sirian, Bashar al-Assad, scrie Time. Mai mult, la deschiderea summit-ului trilateral Rusia-Turcia-Iran, de la Soci, Putin le-a propus omologilor săi din Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, şi din Iran, Hassan Rohani, să conceapă împreună un program complex privind refacerea Siriei, informează Interfax. Liderul rus a adăugat că decizia privind crearea zonelor de dezescaladare în Siria a constituit un pas important pentru revenirea refugiaţilor în această ţară. În acelaşi timp, notează Liberation, diferitele formaţiuni ale opoziţiei siriene s-au reunit la Riad, în Arabia Saudită, pentru a constitui o nouă platformă în vederea unei sesiuni de negocieri sub egida ONU, care ar trebui să înceapă la Geneva, marţea viitoare. La rândul său, emisarul special al ONU, Staffan de Mistura, se află la Moscova pentru discuţii privind Siria, notează Ria Novosti, detaliind că de Mistura are prevăzute întâlniri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi cu ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu. Deşi Statul Islamic din Siria se prăbuşeşte, ţara rămâne sfâşiată de un război civil şi captivă a unor imperative de politică externă de a concura cu puterile regionale, conchide Stratfor.
Statele Unite au impus noi sancţiuni împotriva mai multor companii nord-coreene, dar şi chineze, inclusiv navale şi comerciale, pentru a spori presiunea asupra ambiţiilor nucleare ale Coreei de Nord, comentează The Washington Times. Totodată, preşedintele Donald Trump a desemnat Coreea de Nord drept „stat care susţine terorismul” şi a promis noi măsuri punitive, pentru a izola regimul lui Kim Jong-un şi a-l determina să negocieze, adaugă ziarul american. La rândul său, Coreea de Nord a calificat drept „o gravă provocare” desemnarea sa ca stat susţinător al terorismului, afirmând că sancţiunile nu o vor forţa niciodată să renunţe la programul său de arme nucleare, notează Le Soir.
După Suedia, este rândul României să-şi asigure sistemul de apărare american Patriot, anunţă La Tribune, după ce Parlamentul român a dat undă verde achiziţionării a şapte astfel de sisteme de apărare antirachetă din SUA, destinate întăririi securităţii naţionale şi regionale şi consolidării parteneriatului strategic cu America. De asemenea, România s-a angajat recent şi într-o cooperare militară între 23 de ţări europene, cu ambiţia declarată de a relansa o Europă a apărării, adaugă La Tribune. În acelaşi timp, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea de sisteme defensive Patriot Poloniei, a anunţat Defense News. Pe fondul tensiunilor crescute dintre NATO şi Rusia, noutăţi în domeniul militar are şi Danemarca, anunţând planuri de construire a unei staţii-spion de peste 80 de metri înălţime, pe insula Bornholm, cu o poziţie strategică lângă Marea Baltică, pentru interceptarea comunicaţiilor ruseşti, relatează Politiken, de la Copenhaga. Şi trupele NATO se vor moderniza, notează Newsweek, explicând că militarii Alianţei ar putea deveni, nu peste mult timp, invizibili pentru radare şi camerele de termoviziune, graţie unui material ultrasofisticat ce poate difuza căldura corpului, pentru a deruta senzorii de detectare, acesta urmând să fie produs de Turcia. Experţii intervievaţi de Newsweek spun că este o evoluţie importantă, care poate spori capacitatea de reacţie a trupelor.
În Germania, „deşi visul unei coaliţii s-a spulberat”, după cum titrează Die Tageszeitung, Angela Merkel a reacţionat cu pragmatism şi calm, subliniază acelaşi ziar. Situaţia este deosebit de complexă, iar seara negocierilor lasă în urmă numai perdanţi, critică Der Spiegel. Criza politică din Germania fragilizează Europa, titrează Financial Times, iar Jornal Economico atenţionează că populiştii îşi freacă mâinile de bucurie, ştiind că pot capitaliza nemulţumirea alegătorilor faţă de incompetenţa vizibilă a partidelor sistemului. Poate o Germanie slăbită să clatine Europa? întreabă, mai mult retoric, Le Point. Foarte preocupată de propria situaţie, chinuindu-se să iasă din criza politică prin care trece, Germania nu are timp să se dedice proiectelor de reformă ale Uniunii, deplânge ziarul francez. Marile propuneri de reformă a Europei, făcute de Emmanuel Macron rămân, aşadar, fără răspuns de la Berlin. Într-o tăcere jenantă, fără guvern, Germania nu poate să profite de mâna întinsă de Franţa, regretă Le Point şi subliniază că, în această lume atât de instabilă, cu lideri evazivi, de la Washington, până la Moscova, fiabilitatea germană era o garanţie a stabilităţii în lume.
Cristina Zaharia, RADOR (22 noiembrie)
