La Londra, ministrul de Finanţe Philip Hammond a recunoscut că ţara sa nu mai face parte dintre primele cinci economii globale, anunţă The Independent, detaliind că ultimele date publicate de Fondul Monetar Internaţional arată că Franţa a devansat Marea Britanie în clasamentul din acest an al economiilor globale. Regresul înregistrat de britanici se pare că a fost determinat de efectele nefaste asupra economiei, generate de decizia de ieşire din UE, adaugă The Independent. Totuşi, în bugetul anual al Marii Britanii vor fi puse deoparte încă trei miliarde de lire sterline în vederea pregătirii ţării pentru Brexit, informează The Guardian. În speranţa unor progrese în negocieri pentru summit-ul de iarnă al UE, premierul britanic Theresa May se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la începutul lunii decembrie, pentru discuţii despre Brexit, exact când Parlamentul Regatului Unit va începe dezbaterile legate de părăsirea blocului comunitar, relatează Financial Times. Dar un raport intern confidenţial al guvernului irlandez, citat de postul public de televiziune RTE, descrie abordarea Marii Britanii faţă de retragerea din Uniunea Europeană drept „haotică”, citând lideri europeni care se declară alarmaţi de incapacitatea oficialilor britanici de a conveni asupra unor politici coerente şi se tem că ţara ar putea ieşi din Uniune fără un acord. În acelaşi timp, o nouă consecinţă a procesului Brexit a apărut deja prin decizia Comisiei Europene de a nu accepta niciun oraş britanic drept capitală europeană a culturii în 2023, anunţă The Guardian.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan va efectua o vizită istorică în Grecia, prima în ultimii 65 de ani, în vederea îmbunătăţirii relaţiilor bilaterale, anunţă Kathimerini. Ziarul turc Haberler aminteşte că în luna februarie va avea loc la Salonic reuniunea Cooperării Strategice la Nivel Înalt, pentru a aborda mai multe subiecte, printre care un proiect de tren de mare viteză între Istanbul şi Salonic. Relaţiile dintre Turcia şi Grecia reprezintă o miză regională majoră, cele două ţări fiind în prima linie a crizei migratorii cu care se confruntă Europa, ca şi în negocierile în vederea reunificării Ciprului, divizat în două de la invadarea părţii de nord de către Turcia, în 1974, subliniază Le Vif.
La reuniunea de la Riad, în Arabia Saudită, cei circa 140 de reprezentanţi ai opoziţiei siriene s-au exprimat pentru constituirea unei delegaţii unificate care să trateze cu regimul Assad, la Geneva, săptămâna viitoare, relatează Middle East Online. În vederea sprijinirii procesului de la Geneva, administraţia SUA ar dori o nouă cooperare cu Rusia, scrie The Washington Post, după ce preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său sirian Bashar al-Assad, la Soci.
Planurile SUA de continuare a prezenţei trupelor în Siria indică o mutare a accentului de pe înfrângerea ISIS, pe o strategie mai amplă a Casei Albe, menită a contracara influenţa Iranului în regiune, opinează ziarul american. Prezenţa militară americană în Orientul Mijlociu a crescut cu 33% în ultimele patru luni, subliniază Defense One, citând un raport trimestrial al Pentagonului.
Milioane de americani au urmărit, la New York, faimoasa paradă de Ziua Recunoştinţei, monitorizată de un dispozitiv de securitate întărit, ca urmare a numeroaselor atenate din acest an, din Statele Unite, scrie presa de peste ocean. Cu ocazia acestei sărbători, preşedintele american Donald Trump a salutat acţiunile militarilor aflaţi în teatrele de operaţiuni din străinătate, elogiind progresele înregistrate în Afganistan şi victoriile împotriva ISIS, notează Time. În aceste zile de anxietate şi înstrăinare, Ziua Recunoştinţei aduce îmbrăţişarea caldă a incluziunii, scrie The New York Times. În special pentru mulţi dintre cei cu familii şi credinţe înrădăcinate în alte ţări, nicio altă sărbătoare nu are o capacitate atât de mare de a-i face să se simtă americani, această zi fiind dedicată familiei şi prieteniei.
(Cristina Zaharia – RADOR)
