Presa străină continuă să publice articole despre sângerosul atentat din Egipt. În plus, marile cotidiane europene dau prioritate marilor probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană, de la Brexit şi ameninţarea statului de drept în Polonia, la summitul Parteneriatului Estic.
„Atacul asupra moscheii Bir al-Abed este cel mai ucigaş din istoria recentă a Egiptului”, face socoteala Le Monde şi subliniază că „această tragedie pune la încercare politica antiteroristă a preşedintelui Sissi”. Mai exact, „masacrul de la moschee expune strategia eşuată a Egiptului” este de părere New York Times, care subliniază că „unul din cele mai izbitoare aspecte ale carnagiului este uşurinţa cu care militanţii au reuşit să-l comită”. Nerevendicat, atacul transmite totuşi semnalul jihadiştilor că rămân în zonă, în pofida înfrângerilor suferite de ISIS în Siria şi Irak, şi „suplimentează presiunile la care este supus regimul preşedintelui Sissi”, remarcă la rândul său Financial Times. Iar din Israel, Haaretz schiţează un posibil răspuns la întrebarea „de ce cea mai mare armată a lumii arabe – cea a Egiptului – nu poate înfrânge ISIS în Sinai?”. Un răspuns care porneşte de la faptul că „Egiptul a neglijat prea multă vreme partea de nord a Sinaiului”, unde „islamiştii se bucură acum de protecţie din partea colaboratorilor localnici”, notează cotidianul israelian. Presa europeană acordă în continuare spaţii importante problemelor tot mai numeroase cu care se confruntă în ultima vreme blocul comunitar. EUobserver relatează că „premierul britanic are la dispoziţie 10 zile pentru a face progrese în privinţa facturii separării şi a Irlandei, pentru ca discuţiile să poată trece la faza următoare”. Dar secretarul britanic pentru comerţ internaţional, citat de The Guardian, spune că „o decizie finală privitor la graniţa cu Irlanda de Nord nu poate fi luată înainte de convenirea unui acord comercial cu UE”. De altfel, „Guvernul irlandez este nemulţumit de opţiunile propuse până acum (de partea britanică) pentru a nu permite instituirea unei graniţe dure cu Irlanda de Nord”, detaliază acelaşi cotidian londonez. În plus, în Irlanda se prefigurează o criză de guvern, întrucât executivul de la Dublin va trebui să facă faţă unei moţiuni de cenzură depuse de principalul partid de opoziţie, iar „în cazul în care moţiunea va trece, s-ar putea ajunge la căderea guvernului şi alegeri anticipate”, informează cotidianul belgian Le Vif. O altă problemă care nelinişteşte Bruxelles-ul este cea a Poloniei, care conform preşedintelui Consiliului European, „riscă să dăuneze atractivităţii Uniunii Europene”, citim în EUObserver. Mai exact, „intervenţiile antidemocratice din Polonia şi din Statele Unite ar putea ştirbi puterea soft occidentală, în competiţia sa cu Rusia”, explică observatorul de la Bruxelles citându-l pe Donald Tusk. La Libre Belgique relatează că „mii de persoane au protestat împotriva reformelor justiţiei” care „pot submina statul de drept din Polonia”. Iar de la Varşovia, Rzeczpospolita se întreabă „de ce ţipătul a înlocuit dialogul?” Cu constatarea că „Înmulțirea protestelor radicale constituie un semnal al unei crize grave în comunicarea socială”. Căci „Nu mai reușim să protestăm normal, pentru că am încetat să discutăm între noi”, astfel că „în loc de dialog avem țipete, iar dușmănia totală nu face decât să încingă atmosfera”, atenţionează cotidianul varşovian, care vorbeşte despre „simptomul unui fenomen mai amplu şi mai periculos”. Nici protestele din România nu scapă atenţiei ziarelor străine, New York Times relatând că „mii de oameni protestează faţă de legile fiscalităţii şi justiţiei”, în capitală şi în alte mari oraşe, întrucât susţin că „schimbările legislative vor permite corupţiei la nivel înalt să scape nepedepsită, iar reforma fiscală ar putea duce la scăderi salariale”. Revenim la cotidianul Rzeczpospolita din Polonia, care acordă spaţiu şi summitului Parteneriatului Estic. Sub titlul „Visele nerealiste ale vecinilor Uniunii Europene”, Rzeczpospolita subliniază că la întâlnirea conducerii de la Bruxelles cu liderii statelor partenere din Est „a fost vorba de bani şi proiecte concrete, nu de promisiuni imposibil de realizat”. Adică nu s-a discutat despre promisiunea unei posibile integrări în Uniunea Europeană, evidenţiază cotidianul polonez, dar şi ziarul moscovit Kommersant, care aminteşte că „Moscova a privit mereu cu precauţie Parteneriatul estic”. Pe de altă parte, pornind de la recenta vizită făcută de premierul moldovean Filip la sediul NATO din Bruxelles, publicaţia Newsweek observă că „fosta republică sovietică Moldova se apropie de Statele Unite şi de NATO, în vreme ce lupta cu Rusia se intensifică”. Iar ziarul armatei americane, Start and Stripes notează că deşi a reafirmat neutralitatea ţării sale, şeful guvernului de la Chişinău a evidenţiat că „neutralitatea nu înseamnă izolare”.
În fine, să privim puţin şi la ceea ce se întâmplă în Zimbabwe după demisia preşedintelui silit să cedeze puterea, sub presiunea armatei şi a protestatarilor ieşiţi în cele din urmă în stradă. „Robert Mugabe şi soţia sa vor primi un pachet compensatoriu în valoare de milioane de dolari, în cadrul unui acord negociat înainte de demisia dictatorului veteran”, scrie The Guardian. Sumele exacte care îi vor fi achitate fostului preşedinte şi soţiei sale Grace nu s-au aflat încă, dar un demnitar din partidul de guvernământ vorbea de nu mai puţin de 10 milioane de dolari, informează acelaşi ziar londonez. În plus, mai aflăm din Guardian, „salariul de 150.000 de dolari îi va fi plătit fostului şef de stat până la moartea sa, iar soţia sa în vârstă de 52 de ani, detestată pentru extravaganţa şi lăcomia ei, va primi după aceea jumătate din această sumă tot restul vieţii sale”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
