Lumea întreagă este în alertă după ce Coreea de Nord a confirmat efectuarea unui nou test cu rachetă, susţinând, potrivit agenției de presă sud-coreene Yonhap, că a lansat o rachetă intercontinentală care poate “lovi orice punct de pe continentul american” şi clamând că a “realizat marea cauză istorică” de desăvârșire a forței sale nucleare. Ameninţarea dinspre Coreea de Nord nu mai este una ipotetică, avertizează experţi în armament citaţi de Huffington Post. Chiar dacă mulţi dintre experţii consultaţi de ziarul american consideră că este puţin probabil ca Phenianul să aibă capacitatea de a încărca o bombă nucleară pe o astfel de rachetă, ei atrag atenţia că noul test este încă un pas înainte în programul de înarmare a liderului nord-coreean, în ciuda eforturilor preşedintelui american Donald Trump de a-i înăbuşi aceste ambiţii. Casa Albă, la rândul ei, a ameninţat deja cu noi sancţiuni ce vor fi impuse în scurt timp, remarcă Politico, în timp ce Washington Post scrie că preşedintele american a avut o discuţie telefonică în acest sens cu omologul său chinez. China și-a exprimat miercuri, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, citat de Le Vif, „îngrijorarea vie şi opoziţia” faţă de testul balistic şi a cerut Phenianului „să respecte rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU și să oprească orice acțiune care ar duce la creșterea tensiunilor în Peninsula Coreeană”. Ba mai mult, potrivit China Daily, preşedintele Xi Jinping a susţinut în timpul discuţiei telefonice avute cu preşedintele Trump că „denuclearizarea Peninsulei Coreene este obiectivul constant al Chinei” şi că Beijingul este gata să se alăture SUA pentru o rezolvare paşnică a problemei nucleare nord-coreene. Şi Rusia a condamnat noul test balistic, caracterizându-l drept un „pas provocator” care va duce la o şi mai mare escaladare a tensiunilor, dar şi-a exprimat speranţa că toate părţile implicate „vor reuşi să-şi păstreze calmul”, notează agenţia Tass, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului. În preambulul reuniunii de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, secretarul general António Guterres a condamnat lansarea noii rachete balistice, afirmând că reprezintă o încălcare clară a rezoluțiilor Naţiunilor Unite şi a promis să colaboreze cu toate părțile pentru a reduce tensiunile, transmite Radio ONU.
„Tillerson doreşte să reasigure Europa de angajamentul SUA”, titrează Stars and Stripes, detaliind că înaintea turneului pe care îl va întreprinde săptămâna viitoare în mai multe capitale europene, secretarul de stat american a ţinut să asigure că SUA vor fi primul stat care va răspunde la orice atac asupra unui aliat european, în temeiul clauzei de apărare reciprocă din articolul 5 al NATO. Comentariile sale făcute într-un discurs susţinut la Centrul Wilson, un think tank de la Washington, au fost menite a risipi neliniştea generală că administraţia Trump s-ar putea retrage din alianţă dacă membrii europeni nu vor cheltui mai mult pentru propria apărare. „Relaţiile noastre de securitate cu Europa sunt ferme”, a spus Tillerson. „Alianţele nu au sens dacă membrii lor sunt incapabili sau nu doresc să îşi îndeplinească angajamentele”, a declarat el, descriind obligaţia de apărare reciprocă a NATO ca fiind „cel mai bun mecanism prin care trebuie să descurajăm agresiunea”, mai scrie revista americană. În plus, Tillerson a atras atenţia că Rusia „continuă un comportament agresiv” faţă de vecinii săi şi a criticat în special intervenţiile militare ale Moscovei în Georgia şi Ucraina şi amestecul în alegerile şi în politica europeană. Subliniind că astfel de acţiuni sunt inacceptabile şi nu sunt demne de un membru responsabil al comunităţii internaţionale, Tillerson a conchis că Statele Unite şi Europa sunt de acord că relaţiile cu Rusia nu se vor îmbunătăţi până când aceste acţiuni ale Moscovei nu vor înceta.
Pe de altă parte, Washingtonul cere negocieri „rapide” şi „fără agitaţie inutilă” între Uniunea Europeană și Londra pe tema Brexitului, susţinând tot prin vocea secretarului de stat american că „Statele Unite îşi vor păstra relațiile speciale și vechi cu Marea Britanie, dar în același timp vor menține relații puternice cu UE, indiferent de rezultatul Brexitului” scrie La Libre Belgique. Cotidianul belgian remarcă însă că negocierile cu privire la ieşirea Marii Britanii din UE par a fi împotmolite de luni de zile şi că celelalte 27 de state ale UE consideră că numai nişte angajamente clare din partea Londrei vor putea duce la finalizarea primei faze a negocierilor, axate pe condițiile și nota de plată a divorțului. The Telegraph încă se mai întreabă cât va plăti în termeni reali Marea Britanie pentru ieşirea din Uniunea Europeană, după ce cu o zi înainte dădea ca sigură încheierea unei înţelegeri între negociatori cu privire la suma pe care Londra ar trebui să o plătească. Bloomberg avertizează însă că nu preţul facturii este partea cea mai grea, ci că lupta adevărată se va da abia în momentul definirii relaţiei viitoare pe care Marea Britanie o va avea cu UE.
Prague Post atrage atenţia asupra unei alte scindări a Europei, şi anume pe linia est-vest. Preluând avertismentele participanţilor la conferinţa „Plată egală pentru muncă egală” desfăşurată la Bruxelles, cotidianul ceh avertizează că „discrepanţele salariale uriaşe între statele membre reprezintă principala cauză a migrației în masă către țările mai bogate din vestul UE. Această pierdere de resurse umane – sau ‘exod al creierelor’ – constituie un impediment serios în calea dezvoltării viitoare a statelor estice și cauzează daune pe termen lung acestor țări, care, în cele din urmă, vor provoca instabilitate politică”. „Nivelul salariilor va determina viitorul Europei” conchide Prague Post, explicând că „supraviețuirea pe termen lung a Uniunii Europene depinde de eradicarea actualei diferențe de salarizare dintre membrii estici și cei vestici”.
Carolina Ciulu, RADOR
