Controversele legate de o posibilă implicare a Rusiei în alegerile americane ţin capul de afiş al presei internaţionale. „Legaţi-vă centurile, Michael Flynn, fostul consilier pentru securitate naţională al lui Donald Trump, cooperează cu procurorul special Robert Mueller în ancheta privind legăturile cu Rusia”, titrează Miami Herald. Cotidianul american este de părere că această decizie împreună cu recunoaşterea de către Flynn că a minţit FBI-ul în legătură cu contactele avute cu oficiali ruşi a surprins Casa Albă cu garda jos şi ar putea produce un cutremur profund în rândul americanilor de toate orientările politice. Chiar dacă documentele strânse de procuror nu indică o probă directă a unei înţelegeri secrete cu Rusia, ancheta ar putea analiza în ce măsură concedierea de către Trump atât a fostului şef FBI, James Comey, cât şi a fostului său consilier Flynn ar fi putut duce la obstrucţionarea justiţiei, explică Miami Herald. Revista Time consideră că, deşi în declaraţiile lui Flynn sunt descoperite mai multe minciuni şi martori-cheie, acestea nu au reuşit să dea încă un răspuns la întrebarea fundamentală: A cooperat stafful de campanie a lui Trump cu Rusia pentru a câştiga alegerile? Preşedintele Trump susţine, la rândul său, cu tărie că nu are de ce să se teamă în privinţa dezvăluirilor lui Michael Flynn în faţa anchetatorilor, subliniind că nu a existat „absolut nicio înţelegere secretă” cu Rusia, notează Washington Post. New York Times observă că, deşi Casa Albă a încercat să-l portretizeze pe Flynn ca pe un dezertor care a acţionat independent în discuţiile avute cu oficiali ruşi, corespondenţa prin e-mail a unor oficiali de top ai echipei care a pregătit preluarea preşedinţiei de către Trump arată o concentrare intensă pe îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova şi o dorinţă de a interveni pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în ciuda cererii formulate de administraţia Obama de a se evita transmiterea de mesaje contradictorii unor oficiali străini până la învestirea preşedintelui Trump.
Controversele legate de administraţia Trump nu afectează capacitatea SUA de a lucra cu aliaţii săi în probleme cheie, a dat asigurări consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Trump, H.R. McMaster, citat de Stars and Stripes. Potrivit Washington Examiner, Mc Master a subliniat că „Nu cred că aliaţii noştri au nevoie de vreo asigurare” cu privire la implicarea preşedintelui Trump în domeniul securităţii, în ciuda anchetei în desfăşurare cu privire la Rusia. Pe de altă parte, consilierul pentru securitate al preşedintelui american a avertizat că posibilitatea unui război între SUA şi Coreea de Nord „creşte pe zi ce trece”, subliniind că „cea mai mare ameninţare imediată pentru Statele Unite şi pentru lume este cea a regimului ticălos din Coreea de Nord”, de aceea, potrivit lui Mc Master „ne aflăm într-o cursă pentru a fi în măsură să rezolvăm această problemă”.
Pe plan internaţional, preşedintele Donald Trump provoacă noi controverse. „Statele Unite se retrag dintr-un Pact mondial al ONU privind migranții și refugiații”, titrează Le Soir. În ajunul unei conferinţe internaţionale, administraţia Trump renunţă la planurile ambiţioase ale ONU de a crea o strategie globală mai umană în domeniul migraţiei, spunând că implicarea în acest proces interferează cu suveranitatea americană, explică The Guardian. Această retragere are însă mai degrabă un impact simbolic decât practic, pentru că oricum Naţiunile Unite nu şi-au făcut niciodată vreo iluzie că ar putea controla politicile statelor membre, mai comentează cotidianul britanic.
Pe de altă parte, intenţia lui Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului provoacă agitaţie în lumea arabă. Deşi, potrivit ginerelui şi consilierului său Jared Kushner, citat de Washington Post, preşedintele american nu a luat încă o decizie şi continuă să analizeze opţiunile, Jerusalem Post anunţă că ministrul de externe al Autorităţii Palestiniene a convocat Liga Arabă la o reuniune de urgenţă. U.S. News&World Report scrie că Iordania, preşedintele în exerciţiu al Ligii Arabe, a început deja ofensiva diplomatică în acest sens, The Times of Israel notează că liderul palestinian, Mahmoud Abbas, a făcut apel la un atac diplomatic fulger pentru împiedicarea mutării ambasadei SUA la Ierusalim, iar The New Arab vorbeşte despre apelurile grupării Hamas la o nouă „intifadă” împotriva acţiunii SUA. Palestinienii îşi doresc Estul Ierusalimului drept capitală pentru viitorul lor stat, iar comunitatea internaţională nu recunoaşte pretenţia Israelului asupra întregului oraş, ce găzduieşte locuri sfinte atât pentru evrei, cât şi pentru musulmani şi creştini, explică U.S. News&World Report, notând şi că un anunţ de recunoaştere a Ierusalimului drept capitală a Israelului s-ar abate de la linia preşedinţilor americani precedenţi care au insistat că statutul Ierusalimului ar trebui decis prin negocieri.
Pe plan european, Germania se pregăteşte pentru perspectiva „dezolantă”, cum o numeşte Der Spiegel, a unei noi mari coaliţii între creştin-democraţii Angelei Merkel şi social-democraţii lui Martin Schulz. Deşi nu şi-a asumat un angajament faţă de o posibilă alianţă, Schulz s-a declarat gata să discute pentru a scoate ţara din actualul impas politic, notează La Libre Belgique. Stars and Stripes observă că, în timp ce Germania se luptă să formeze un guvern, normele legate de acordarea de azil pentru refugiaţi devin o linie-cheie de divizare. Revista americană scrie că principalele dispute pe scena politică germană sunt stârnite de discuţiile legate de numărul de imigranţi pe care ţara ar trebui să-l primească şi de reîntregirea familiilor imigranţilor deja existenţi în ţară. În aceste condiţii, remarcă Politico.eu, guvernul german se arată dispus să ofere beneficii financiare celor care se întorc, voluntar, în ţara de origine.()/cciulu/atataru
Carolina Ciulu
