Fostul rege Mihai al României, care a domnit în prima jumătate a secolului al XX-lea, a încetat din viaţă la vârsta de 96 de ani, titrează ABC News, în timp ce AFP îl numeşte un simbol al dramaticei istorii a României şi rememorează viaţa sa atât fericită, cât şi tragică. Viaţa fostului monarh a fost la fel de zbuciumată ca istoria ţării sale, pe care a condus-o, a părăsit-o şi a regăsit-o, în răstimp de o jumătate de secol, scrie Le Monde. The New York Times aminteşte că fostul suveran este văr al reginei Elisabeta a Marii Britanii, iar Liberation subliniază că el a trăit câteva decenii în exil. Regele Mihai a fost unul dintre ultimii supravieţuitori ai capetelor încoronate care au condus statele din Europa, înainte şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie The Washington Post, adăugând că suveranul a trăit o viaţă marcată de intrigile politice şi afectată de aproape toate răsturnările majore de putere de pe Continent, din secolul trecut. La împlinirea a 90 de ani, în 2011, Mihai I a vorbit în Parlamentul României, afirmând că, după libertate şi democraţie, cele mai importante valori sunt identitatea şi demnitatea, iar în această privinţă, o responsabilitate majoră le revine elitelor ţării, citează The Washington Post.
În cadrul turneului său în mai multe capitale europene, secretarul de stat american Rex Tillerson a exprimat, la Bruxelles, sprijinul SUA pentru Uniunea Europeană, anunţă Newsweek. Tillerson a declarat că parteneriatul dintre America şi UE se bazează pe valori şi obiective comune de securitate şi prosperitate, de ambele părţi ale Atlanticului, iar vizita sa demonstrează angajamentul SUA faţă de alianţa europeană şi rolul important pe care îl joacă UE în asigurarea mediului de securitate, citează revista americană. Totodată, Tillerson a reiterat că aliaţii SUA din Europa trebuie să îşi crească, potrivit angajamentelor luate, cheltuielile militare, notează Tass. În acelaşi timp, informează Stars and Stripes, consolidarea militară propusă de administraţia Trump în bugetul pentru 2018 se va ridica la 683 de miliarde de dolari. În plus, Pentagonul are în vedere cheltuieli de milioane de dolari pentru modernizarea unei baze din vremea Războiului Rece, din Islanda, în contextul în care Washingtonul se grăbeşte să monitorizeze noua generaţie de submarine ruseşti nedetectabile, care se strecoară în Atlanticul de Nord. La rândul său, Rusia va desfăşura permanent sistemul de rachete tactice Iskander-M, cu rază scurtă de acţiune, în regiunea Kaliningrad, a relatat Kyiv Post. Desfăşurarea unui asemenea sistem de rachete în enclava europeană a Rusiei reprezintă o intimidare tactică, frecvent folosită de Moscova, opinează Stratfor.
Uniunea Europeană şi Marea Britanie au încheiat o nouă rundă diplomatică, fără a se fi ajuns la un acord, informează EUObserver. Totuşi, Bruxelles-ul şi Londra rămân optimiste, titrează Le Vif, după ce preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că un acord de principiu nu va marca sfârşitul imediat al primei faze de negocieri. Noile angajamente ale premierului Theresa May, odată formalizate, vor fi dezbătute în Comisia Europeană, al cărei verdict va fi apoi înaintat diplomaţilor UE, înainte de decizia finală a summit-ului din decembrie, completează Europe Online Magazine. Însă premierul Irlandei, Leo Varadkar, s-a declarat „surprins şi dezamăgit” de faptul că omologul său britanic s-a răzgândit în privinţa acordului legat de situaţia frontierei nord-irlandeze, după Brexit, notează The Irish Times.
Secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri politice, Jeffrey Feltman, a început o vizită de patru zile în Coreea de Nord, anunţă agenţia de ştiri North Koreea News. Momentul pare semnificativ, apreciază BBC, iar Newsweek susţine că experţii avertizează că rachetele nord-coreene ar putea lovi SUA şi deruta sistemul defensiv antirachetă. În acest context, SUA şi Coreea de Sud au lansat exerciţii militare aeriene pe scară largă, numite Vigilant Ace, cu şase avioane de luptă F-22 Raptor, desfăşurate între cele peste 230 de aeronave participante, anunţă Time. Exerciţiile au fost condamnate de către Coreea de Nord drept o provocare, Pyongyangul avertizând că administraţia Trump „cerşeşte un război nuclear” prin instaurarea în peninsulă a unui aventurism nuclear extrem de periculos, potrivit agenţiei de ştiri de stat KCNA.
În capitala Yemenului, Sana’a, au fost reluate atacurile aeriene ale coaliţiei conduse de Arabia Saudită, la câteva ore după ce fostul preşedinte Ali Abdullah Saleh a fost asasinat de către rebelii houthi, anunţă The Washington Post. Pe fondul acutizării luptelor, ONU a anunţat selecţia unor experţi pentru a efectua o investigaţie privind abuzurile în materie de drepturile omului în Yemen, adaugă The Washington Post. Dispariţia lui Abdullah Saleh semnalează un punct de cotitură în ţară, zguduind alianţa dintre loialiştii săi şi rebelii Huti, care au ocupat capitala, scrie The New York Times. Această fractură politică poate îngreuna negocierile pentru închierea conflictului, iar tulburările din capitală pot înrăutăţi criza umanitară abătută asupra Yemenului, considerată de ONU drept cea mai gravă din lume, cu şapte milioane de yemeniţi, o treime din populaţie, la limita supravieţuirii, notează ziarul american. Ce urmează pentru Yemen? întreabă Stratfor şi răspunde: decesul fostului preşedinte, un actor-cheie al politicii ţării timp de patru decenii, va arunca ţara deja măcinată de conflict într-un haos mai adânc, fapt pentru care Consilul de Securitate a făcut apel la toate părţile implicate să se reangajeze în procesul politic condus de ONU pentru o încetare a focului durabilă.
Cristina Zaharia
