Interviu acordat de vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie București, Mihai Andrițoiu, postului Radio România Internațional, secția chineză (12 decembrie 2017; redactor: Marian Mizdrea)
Rep: Stimate domnule vicepreședinte, în data de 27 noiembrie 2017, la Budapesta, a avut loc al 6-lea summit al liderilor guvernelor Chinei și țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE), așa-numitul „mecanism de cooperare 16+1”. Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, în colaborare cu Bank of China, delegația oamenilor de afaceri români participanți la Forumul Economic 16+1. Vă rog să menționați, pentru ascultătorii postului nostru, obiectivele și așteptările CCIB în timpul organizării și desfășurării acestei misiuni economice. Întâi de toate, de ce CCIB a organizat această misiune economică a reprezentanților întreprinderilor mici și mijlocii interesați pe relația cu China și țările ECE?
Mihai Andrițoiu: CCIB a organizat această misiune din două motive: în primul rând, avem un birou la Beijing, deschis în anul 2012 și care funcționează în incinta ambasadei României, cu personal propriu, sprijinit exclusiv din fonduri private, nu de la bugetul de stat. Al doilea motiv este continuitatea activității CCIB, în sensul că CCIB a organizat, din punctul de vedere al participării reprezentanților companiilor românești, și summitul 16+1 desfășurat în noiembrie 2013 la București, prilej cu care am invitat și companii chineze. La acel eveniment au participat peste 400 de reprezentanți ai companiilor din România. În acest context, unul dintre organizatorii summitului de la Budapesta, respectiv Bank of China, ne-a transmis o solicitare oficială pentru organizarea delegației oamenilor de afaceri din România în vederea participării la forumul economic. Delegația noastră a participat la ambele activități, plenul liderilor de guverne și forumul economic.
În ceea ce privește obiectivele, primul, și cel mai importnt, îl constituie creșterea exporturilor României, motiv pentru care am ales companii care fac export spre China, firme de produse alimentare, agro-alimentare, confecții etc. De asemenea, am căutat să atragem investiții chineze în România. Nu mă refer la investițiile mari, de apanajul Guvernului – hidrocentrale, autostrăzi – ci la investiții mici, pe plan central și local, la care se poate intra într-un cadru de cooperare cu companii românești.
Rep: Considerați că firmele participante au avut contactele dorite, au creat premizele necesare demarării sau dezvoltării unor relații de cooperare cu companii chineze?
Mihai Andrițoiu: Desigur, și am exemple concrete. Un număr de companii ne-au trimis schimburile de e-mail cu potențiali parteneri chinezi în vederea continuării discuțiilor. Trebuie să precizez că firmele românești au avut un total de două sute de întâlniri cu reprezentanți ai companiilor chineze în timpul desfășurării discuțiilor în format B2B. Delegația organizată de CCIB a avut în compunere 43 de persoane, fiind cea de-a treia delegație din punct de vederic numeric, după China și țara gazdă, Ungaria. În plus, UZINEXPORT, companie care s-a ocupat de toate fabricile de ciment construite de România în străinătate, de-a lungul timpului, a continuat discuțiile cu firma chineză cu care este, deja, parteneră, pentru obiective complexe pe terțe piețe, în speță în Egipt, unde vor construi, împreună cu chinezii, două linii pentru fabricarea cimentului. Este un lucru foarte bun, pentru că acolo va merge și tehnologie chineză, și tehnologie românească, iar UZINEXPORT are o experiență bogată în domeniu.
Rep: Vă rog să ne spuneți în ce domenii activează companiile românești interesate de piața chineză, de investiții chineze și, de asemenea, care sunt domeniile în care companiile chineze au manifestat interes pentru colaborarea cu partea română.
Mihai Andrițoiu: Au fost companii din domeniul real-estate care doresc și au avut convorbiri cu companii chinezești interesate pentru dezvoltarea segmentului de real-estate și construcții în România; companii specializate în segmentul construcțiilor, precum Athenaeum Construct, care au avut discuții cu omologi chinezi pentru proiecte în România și în terțe țări; firme de avocatură, ca Mușat și Asociații, care deja lucrează pentru firme mari chinezești — Huawei, Huadian – și care au avut discuții cu companii chineze care doresc să intre pe piața românească pentru investiții. Și exemplele pot continua. De cealaltă parte, doresc să menționez o companie chineză care produce uleiuri minerale și dorește să realizeze o fabrică în zona Prahova. Aceeași companie chineză a avut convorbiri și cu o firmă din Timișoara care produce soluții pentru înlăturarea reziduurilor petroliere din sol, problemă foarte dramatică în China, dar și în alte țări, și la care România, iată, are soluții care captează interes pe plan internațional.
Rep: Considerați că oportunitatea de întâlnire a oamenilor de afaceri români, atâția câți au fost, cu reprezentanți ai companiilor chineze, în formatul 16+1, poate conduce la reducerea deficitului comercial pe relația cu China? Acest tip de întâlniri poate promova recunoașterea și, implicit, creșterea exporturilor pe piața chineză?
Mihai Andrițoiu: Este foarte dificil de echilibrat balanța comercială bilaterală, profund dezechilibrată la acest moment, doar prin comerț. Având în vedere dimensiunea Chinei, nu cred că România are capacitatea de a exporta cantități atât de mari de vin sau carne de vită încât să poată echilibra balanța comercială. În opinia noastră, singurul mod de a echilibra balanța comercială se poate realiza prin intermediul investițiilor chineze în România. Pentru echilibrarea balanței comerciale, companiile private depun mari eforturi, dar trebuie să precizez că este deosebit de necesar și sprijinul statului. Și sunt trei condiții principale: prima, regimul de acordare a vizelor, deja mult simplificat în ultima perioadă; a doua condiție, pe care am spus-o și delegației guvernamentale române prezente la acest forum, este deschiderea unei sucursale a unei bănci chineze la București. Bank of China sau China Development Bank au deja sucursale în Ungaria, Polonia, Serbia sau Cehia, în România nu. Fără prezența unei bănci, companiile chineze ezită să vină în România; a treia condiție necesară o constituie funcționarea unei linii aeriene directe. Să nu ignorăm faptul că Beijingul este conectat prin linii aeriene directe aproape cu toate capitalele țărilor ECE, ultima deschisă fiind Beijing-Belgrad. Din păcate, linia cu tradiție București-Beijing, singura capitală din Estul Europei, cu excepția Moscovei, care avea linie aeriană directă cu China, nu mai există, cu toate că este, repet, o condiție foarte necesară.
Rep: Din discuțiile pe care le-ați avut cu oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri din China, în opinia dumneavoastră, partea chineză consideră că România este o țară stabilă din punct de vedere politic și al consecvenței legislației care reglementează activitățile economice și comerciale?
Mihai Andrițoiu: În primul rând vă pot spune că RP Chineză consideră România ca fiind un prieten vechi, suntem a doua țară care a recunoscut Noua Chină, chiar dacă în mod oficial suntem recunoscuți a fi a treia. Numai că nu știu cât mai putem trăi din amintiri dacă nu facem lucruri concrete. Sigur, România este considerată stabilă atât politic, cât și din punct vedere legislativ, economic… Vreau să spun, însă, că trebuie să fie mult mai ofensivă în relația cu China. Din păcate, am avut o pauză de câțiva ani în care România nu a fost prezentă în China prin vizite la nivel înalt. Consider că o vizită a primului ministru sau a președintelui se impune a fi desfășurată anul viitor în China.
Rep: Sunteți un vechi și foarte bun cunoscător al Chinei. Ați lucrat în China un număr de ani, după care ați menținut relația inclusiv în cadrul CCIB. În afară de domeniul industrial, de producție, comercial, există și alte domenii care pot contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale și cunoașterea reciprocă?
Mihai Andrițoiu: Un exemplu ar fi medicina tradițională chineză. Cu ajutorul CCIB, un distins profesor universitar din China a achiziționat o clinică din București pe care dorește să o transforme în clinică de medicină chineză. Domnul Huang este decanul Facultății de Acupunctură din cadrul Universității de Medicină din Beijing. Numai că și aici, una din problemele de care ne-am lovit este echivalarea diplomelor. Ni s-a spus că pentru a practica în România trebuie să mai facă doi ani de cursuri. Domnul Huang are 60 și ceva de ani, este decan și vicepreședintele Asociației de Acupunctură din China, nu-i putem spune că trebuie să mai stea în bancă doi ani. Am înțeles că este un proiect de Ordonanță de Guvern pentru echivalarea studiilor, iar în domeniul medicinei este chiar necesar pentru că vem un deficit de peste 40 de mii de medici în România, dar nu știu de ce, de peste doi ani, se tot amână adoptarea acestei ordonanțe.
Rep: Poate din cauza faptului că medicina tradițională chineză nu este suficient de bine cunoscută în România?
Mihai Andrițoiu: Este privită mai mult vocațional, nu ca pe o ramură a medicinei, în ciuda faptului că, de exemplu acupunctura, este decontată de Casa de Sănătate. Dacă este decontată, cine o practică dacă nu avem echivalarea diplomei? Este un cerc vicios, este recunoscută de Casa de Sănătate, dar nu este recunoscută ca domeniu medical, ci ca domeniu vocațional.
Rep: Vorbind de domeniul medicinei, dezvoltarea relațiilor în acest domeniu ar putea impulsiona și sectorul turismului balnear?
Mihai Andrițoiu: Turismul balnear este o mină de aur foarte puțin exploatată la ora actuală, în vreme ce alte țări au investit foarte mult. Turismul balnear este practicat de chinezi și ar putea fi utilizat pentru creșterea numărului de turiști în România. Dar când turiștii chinezi aud că trebuie să facă escală la Frankfurt, pentru a ajunge la noi, nu mai sunt tot atât de entuziaști. O soluție ar fi investițiile reciproce și transportul acestora cu curse charter și lucrăm în această privință.
Rep: Concluzionând, se poate spune că acest mecanism de cooperare, 16+1, la cinci ani de la inaugurare, prin activități de genul summitului de la Budapesta, implicarea CCIB și, de ce nu, printr-o implicare mai substanțială a instituțiilor guvernamentale, poate oferi suficiente oportunități pentru dezvoltarea semnificativă și concretă a relațiilor bilaterale cu China?
Mihai Andrițoiu: Sigur că da. Trebuie să ne reamintim faptul că Guvernul Chinei sprijină foarte mult companiile care merg în străinătate. Am constatat cu bucurie, în ultima vreme, că și autoritățile române au început să sprijine mai mult firmele care doresc să pătrundă pe piața chineză. În timpul forumului de la Budapesta am discutat cu secretarul de stat Adrian Dobre, iar dumnealui a manifestat entuziasm în promovarea acestor relații, aspect foarte important. Numai în acest mod putem crește exporturile românești și să atragem investiții astfel încât să reducem, cât de cât, deficitul comercial.
RADOR (14 decembrie)
