MAGYAR IDŐK (Ungaria), 13 decembrie 2017 – Datorită autorităţii sale restrânse, regele român Mihai I nu a putut face multe pentru maghiarii din Transilvania, dar respecta naţionalităţile din România care trăiau în minoritate, iar acest respect a fost reciproc. Sicriul fostului domnitor va sosi miercuri din Elveţia în România.
În perioada domniei sale (1927-’30 şi 1940-’47) regele Mihai nu a luat poziţie în problemele comunităţii maghiare care trăieşte în România, dar se pare că s-a aflat în contact cu reprezentanţii mai importanţi ai acesteia – a declarat cotidianului clujean Krónika istoricul János Fodor.
În opinia profesorului universitar de la UBB, datorită cunoştinţelor sale din perioada şcolii suveranul era bine informat despre naţionalităţile care trăiau în ţara sa, întrucât Curtea i-a asigurat o educaţie serioasă cu caracter deschis în mai multe limbi, pregătindu-l pe tânărul Mihai pentru domnia care îi revenea moştenitorului tronului desemnat încă de la naştere.
În plus, era la rândul său un descendent al unei dinastii multilingve (greacă, daneză, germană, engleză etc.), or într-un asemenea mediu altele sunt accentele în privinţa originii naţionale – a spus János Fodor, menţionând că tânărul suveran, împreună cu mama sa, a ridicat glasul în apărarea evreimii din România, ceea ce s-a dovedit a fi o acţiune salutară în cel de-al doilea război mondial.
În opinia istoricului este posibil ca Mihai să-l fi cunoscut personal atât pe Miklós Bánffy, cât şi pe membrii importanţi ai Partidului Naţional Maghiar din România din acea vreme, care se afla în relaţii cu Curtea.
În perioada interbelică ideea unei uniuni personale între regatul maghiar şi cel român nu era în totalitate străină – mai degrabă doar o idee cotată drept absurdă. Adepţii acestei idei au căutat de asemenea contactul cu Curtea regală – a adăugat istoricul, evocând că domnia lui Mihai deţinea o autoritate foarte redusă, cu caracter mai mult simbolic, reuşind cu greu să-şi afirme spaţiul de mişcare în contextul naţionalităţii majoritare.
Avocatul Előd Kincses din Târgu Mureş l-a întâlnit personal pe rege. În 1990, la puţin timp după evenimentele din martie, regele fără tron l-a primit pe acesta în casa sa de lângă Geneva. Regele se interesase atunci cum a devenit Kincses vicepreşedintele FSN înfiinţat după revoluţie şi de ce a ajuns în vizorul Vetrei Româneşti. Avocatul i-a relatat în amănunt despre “martie negru” de la Târgu Mureş şi despre evenimentele care l-au precedat.
După cum a menţionat avocatul care l-a apărat pe László Tőkés, “regele a afirmat că este o mare problemă că maghiarii sunt încă prezentaţi drept duşmani şi a menţionat că este adeptul egalităţii totale şi reale a minorităţilor, percepută în cadrul Constituţiei României din 1923”.
Kincses a menţionat că ar trebui hotărât printr-un referendum dacă România ar trebui să fie monarhie sau republică. Mihai a răspuns că un referendum ar fi inutil, deoarece poporul care fusese informat greşit are o imagine foarte distorsionată despre monarhie şi nu ştie cât de mult a făcut regatul pentru naşterea României Mari, pentru integrarea României în Europa.
Avionul care transportă sicriul regelui va ateriza pe aeroportul de la Bucureşti, unde vor fi prezenţi fiica sa Principesa Margareta, custodele coroanei, ceilalţi membri ai familiei, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor de stat şi ai BOR. De aici sicriul va fi transportat la Castelul Peleş de la Sinaia.
După aceea catafalcul său va fi în Sala tronului din Palatul regal de la Bucureşti, unde publicul îşi va putea prezenta omagiile în faţa sicriului regelui defunct. Mihai va fi înmormântat sâmbătă în noua Catedrală ortodoxă de la Curtea de Argeş.
(Autor: István Pataky)
Traducerea: Imola Stănescu
