„România se pregăteşte să-şi plângă regele” titrează Eurasia Times, detaliind că sosirea în ţară a sicriului cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost marcată prin bătăile clopotelor bisericilor din întreaga Românie. La Palatul Regal din București, unde sicriul se află depus timp de două zile, oamenii au venit încă de miercuri de dimineață pentru a-și prezenta omagiile, iar la gardul palatului au fost depuse candele, poezii, drapele și sute de flori, simboluri ale durerii națiunii, notează New York Times. Site-ul royalcentral, dedicat ştirilor despre Casa Regală britanică, dar şi despre alte monarhii din Europa, prezintă o listă a capetelor încoronate care vor participa la funeraliile regelui. Pe lângă prinţul de Walles care va reprezenta monarhia britanică, site-ul mai vorbeşte şi despre regele Carl Gustav al XVI-lea și regina Silvia ai Suediei, prințesa Astrid a Belgiei, marele duce Henri de Luxembourg și fostul rege Juan Carlos și regina Sofia ai Spaniei, prinţul Alexandru al Serbiei, dar şi de reprezentanţi ai unor monarhii mai îndepărtate, cum ar fi din Bahrain sau Japonia. „Prinţul Charles va călători în România pentru funeraliile Regelui Mihai I” titrează şi Express, detaliind că prinţul se va alătura reprezentanţilor mai multor familii regale europene şi internaţionale. Cotidianul britanic vorbeşte despre legăturile de rudenie dintre monarhia britanică şi cea românească şi subliniază rolul-cheie jucat de regele Mihai în istoria României prin întoarcerea armelor de partea Puterilor Aliate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Moldpress notează că şi o delegație a Parlamentului Republicii Moldova a adus un ultim omagiu Majestății Sale Regele Mihai al României şi a transmis condoleanțe Familiei Regale și Custodelui Coroanei, prezenți la Sinaia.
Între timp, România, „economia UE cu cea mai rapidă creștere”, „încă se mai luptă cu demonii ei politici”, remarcă EuObserver. Sub titlul „România caută să obțină respectabilitate în cadrul UE”, observatorul de la Bruxelles porneşte de la încercarea României de a dobândi un loc pe harta cercetării și inovării de mare valoare, prin complexul de înaltă tehnlogie de la Măgurele, şi ajunge la controversele din jurul reformării legilor justiţiei. „În cursul ultimei luni mulțimi de oameni au ieșit cu regularitate în stradă pentru a protesta contra unei reforme judiciare ce ar urmări să-i facă pe procurori mai răspunzători în fața puterilor politice” scrie Euobserver, vorbind şi despre critici din partea UE, a SUA şi a procurorului general al României, dar şi despre neîncrederea manifestată de partidul de guvernământ faţă de actuala situaţie a justiţiei. Ziarul remarcă însă că „în ciuda îngrijorărilor UE cu privire la justiție și lupta anticorupție, România ar vrea să se distingă față de „alte țări din regiune”, cum sunt Ungaria și Polonia, văzute ca fiind într-un derapaj în sensul opus valorilor fundamentale liberale ale UE”. Euobserver îl citează în acest sens pe ministrul pentru afaceri UE, Victor Negrescu care subliniază: „Valorile sunt importante pentru noi și eu cred că toate statele membre ar trebui să respecte valorile europene”.
Pe plan internaţional, „Statele Unite sunt gata să discute cu Phenianul”, „fără condiţii prealabile” observă revista Time, citând declaraţiile secretarului american de stat. Rex Tillerson a subliniat totuşi că discuţiile nu pot avea loc decât după „o perioadă de calm”. Rusia salută schimbarea de ton a Statelor Unite, observă Le Figaro, iar agenţia Tass redă declaraţia în acest sens a purtătorului de cuvânt al Kremlinului: „Putem constata că asemenea declaraţii constructive sunt mult mai satisfăcătoare decât retorica unei confruntări pe care o auzeam până acum”. „Ar putea ajunge Trump la o înţelegere cu Coreea de Nord?” se întreabă Politico. Publicaţia americană consideră că şansele unei reuşite sunt extrem de scăzute, dar că trebuie încercat pentru că orice alte opţiuni sunt mult mai rele. Les Echos observă că deşi Coreea de Nord nu a răspuns în mod formal la propunerea de dialog formulată de către Rex Tillerson, în ultimele zile, Phenianul a lăsat să se înțeleagă faptul că este favorabil unei detensionări după lunga serie de tensiuni din peninsulă. Nord-coreenii «sunt de acord să considere că este important să evităm un război», consideră Jeffrey Feltman, secretar general adjunct al ONU pentru Afaceri Politice. Întors recent dintr-o misiune de reconciliere la Phenian diplomatul american, citat de Les Echos, insistă: «Avem nevoie de o soluție politică» pentru această criză. «Nu avem timp de pierdut».
Lucrurile nu par să se liniştească nici în Orientul Mijlociu. După ce pe 6 decembrie preşedintele SUA Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului, liderii musulmani fac acum apel la recunoaşterea Ierusalimului de Est drept capitală a Palestinei, notează Le Vif. Reunită în mod excepţional la Istanbul, cu participarea reprezentanţilor din 48 de state, dintre care 16 la nivel de lideri, Organizaţia Cooperării Islamice în privinţa Ierusalimului a emis o declaraţie finală în care se arată că „Recunoaştem Statul Palestinian, a cărei capitală este Ierusalimul. Invităm întreaga lume să recunoască Ierusalimul de Est drept capitala sub ocupaţie a Statului Palestinian”, notează ziarul turc Hürriyet. Hürriyet mai remarcă însă că în aceeaşi zi Ankara a primit din partea Moscovei mesajul că Rusia „nu este de aceeaşi părere cu Turcia” în privinţa conflictului israeliano-palestinian. Evitând să dea prea multe amănunte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a întrebat doar „Poziţia actuală a Turciei este constructivă sau nu din punct de vedere al rezolvării crizei?”, mai scrie Hürriyet. Tot de la reuniunea de la Istanbul, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a respins rolul SUA în procesul de pace în Orientul Mijlociu, susţinând că prin recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului, Washingtonul şi-a pierdut rolul de mediator, notează Washington Post.
În final, ca o prefigurare a tensiunilor ce se vor face simţite la summitul european de iarnă care începe joi la Bruxelles, să remarcăm, potrivit Reuters, că „Uniunea Europeană reîncepe cearta pe tema cotelor de refugiați”. Dezacordul exprimat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, faţă de eficienţa impunerii unor cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre redeschide o ceartă înverșunată pe această temă între statele membre şi instituţiile europene care par incapabile să ajungă la o înțelegere cu privire relocarea refugiaţilor din ţările aflate în prima linie a valurilor migraţioniste
(Carolina Ciulu – RADOR)
