Noua strategie de securitate a Statelor Unite, prezentată luni de Donald Trump, care numeşte Rusia şi China drept „puteri rivale” ale Washingtonului, stârneşte reacţii din partea ţărilor menţionate, dar şi comentarii în presa internaţională. Pe lângă accentul pus pe puterea economică, prosperitatea americanilor şi menţinerea păcii prin putere, strategia „America înainte de toate” a lui Trump ţinteşte spre o linie mai dură faţă de Moscova şi Beijing, remarcă New York Post. Ziarul american detaliază că în viziunea lui Trump, cele două ţări urmăresc să provoace puterea, influenţa şi interesele americane şi încearcă să erodeze securitatea şi prosperitatea Americii. Bloomberg observă că Rusia şi China sunt văzute atât ca ţări rivale, cât şi ca ţări partenere, pentru că, după cum a subliniat preşedintele Trump, SUA vor continua să încerce să construiască parteneriate cu ele. Beijingul şi Moscova au replicat ferm imediat, arătându-şi indignarea, notează Le Vif. China reproşează Americii o „mentalitate de Război Rece” şi avertizează că o intensificare a confruntării dintre cele două părţi nu serveşte intereselor nimănui, notează South China Morning Post. Kremlinul vorbeşte despre un „caracter imperialist” al noii strategii americane de securitate şi despre „o lipsă persistentă de dorinţă din partea Washingtonului de a abandona ideea unei lumi unipolare şi de a accepta o lume multipolară”, remarcă Russia Today. Potrivit Ria Novosti, purtătorul de cuvânt al Kremlinului vede şi „modeste elemente pozitive”, cum ar fi disponibilitatea Americii de a conlucra cu Rusia acolo unde este în interesul americanilor. Dmitri Peskov ţine însă să sublinieze că totuşi Kremlinul nu poate fi de acord cu poziția Washingtonului în ceea ce privește existența unei amenințări din direcția Rusiei.
Statele Unite continuă să aibă în vizor şi Coreea de Nord, pe care dincolo de programul său nuclear, o acuză, potrivit Washington Post, şi de organizarea atacurilor cibernetice masive cunoscute sub numele WannaCry, care au afectat milioane de calculatoare din lumea întreagă. BBC scrie că şi Marea Britanie consideră „foarte probabil” ca un grup nord-coreean de hackeri numit Lazarus să fi comis aceste atacuri. Potrivit BBC, Londra mai acuză Phenianul că îşi foloseşte programele cibernetice şi pentru a eluda sancţiunile internaţionale. În privinţa pregătirilor militare de contracarare a Phenianului, The Guardian notează că Japonia îşi întăreşte capacitatea de a răspunde unei ameninţări iminente şi serioase prin achiziţionarea unui sistem american de apărare cu rachete.
Pe frontul Orientului Mijlociu, însă America „se trezeşte izolată” din cauza recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului, după cum remarcă Le Figaro. Washingtonul a fost nevoit să-şi exercite dreptul de veto pentru a se apăra împotriva unei rezoluţii a ONU care condamnă SUA pentru recunoaşterea unilaterală a capitalei Ierusalim, după ce rezoluţia a fost votată de ceilalţi 14 membri ai Consiliului de Securitate, printre care cei mai apropiaţi aliaţi europeni ai Washingtonului, Londra şi Parisul, explică Le Figaro. Ziarul francez mai scrie că acest vot a fost văzut de americani drept un afront.
În Europa, Catalonia a încheiat o campanie electorală atipică, cu mitinguri organizate în faţa închisorii în care sunt închişi o parte din promotorii separatismului, dar şi cu mesaje transmise prin video-conferinţă de liderul independentist Carles Puigdemont, auto-exilat în Belgia, notează La Libre Belgique. Scrutinul care va avea loc joi a fost marcat de confruntarea dintre tabăra de „spaniolişti” ultra-mobilizată şi tabăra independentiştilor care acuză statul spaniol că încearcă să le închidă gura urmărindu-i pentru rebeliune şi revoltă după încercarea lor de secesiune, mai scrie cotidianul belgian. „Separatismul, fracturat și fără viziune” titrează ziarul spaniol El Mundo, remarcând tensiunile din tabăra tot mai dezbinată a independentiştilor. „Orizontul postelectoral este incert, însă ruperea blocului separatist reprezintă fără îndoială o veste bună pentru toți democrații, deoarece îndepărtează posibilitatea revenirii la o poziţie unilaterală”, conchide cotidianul spaniol.
Şi schimbările legislative din România sunt în atenţia presei internaţionale. „Senatul României a aprobat o lege judiciară despre care opozanții spun că este prea politică”, titrează Reuters. Agenţia comentează că această acţiune „aduce țara, cotată drept una dintre cele mai corupte din UE, la același nivel cu Ungaria și Polonia, care sfidează îngrijorările UE privitoare la independența justiției și statul de drept”. „Un nou protest în România contra modificării sistemului de justiție”, titrează şi New York Times, explicând că „Zeci de judecători și procurori au organizat un nou protest contra parlamentarilor care adoptă în prezent legi despre care primii afirmă că vor obstrucționa sistemul de justiție”. „Judecătorii şi procurorii din România vor fi nevoiţi, potrivit voinţei Parlamentului, să garanteze pe viitor cu averea lor personală pentru orice greşeală”, constată şi ziarul german Handelsblatt, conchizând „Parlamentul vrea să ţină justiţia din scurt”.
Carolina Ciulu, RADOR
