Instalarea noului guvern austriac a creat anumite îngrijorări în rândul politicienilor şi a presei. Intrarea Partidului Libertăţii din Austria (FPÖ) alături de Partidul Popular Austriac (VPÖ) la guvernare poate să reprezinte o cotitură în politica europeană a Austriei. FPÖ este catalogat drept un partid de extremă dreapta, care îmbrăţişează tezele naţionaliste şi xenofobe. În perioada anilor 1958 – 1978 partidul a fost condus de Friedirch Peter, despre care Simon Wiesenthal a descoperit că în calitate de locotenent major al SS a participat la un masacru. În anul 1986 preşedinţia partidului a fost preluată de Jörg Heider, care a atras atenţia opiniei publice prin declaraţiile virulent rasiste şi agresive la adresa străinilor şi a imigranţilor.
Campania electorală a FPÖ s-a axat pe o retorică dură faţă de imigranţi, pe criticarea severă a Uniunii Europene şi pe cultivarea demnităţii austriece. Sloganul „Abendland in Christenhand” ceea ce înseamnă Apusul (în sensul de Occident n. r.) în mână creştină, prezintă clar viziunea partidului despre modelul lor de stat. Preşedintele FPÖ şi vice-cancelar Heinz-Christian Strache, a declarat recent că atât de mult îi place lupta ţărilor din grupul Visegrad împotriva Uniunii Europene, că ar dori ca şi Austria să facă parte din această alianţă. Potrivit cotidianului austriac Kurier, mulţi dintre liderii FPÖ provin din organizaţiile naţionaliste de tineret cum este Deutschnational sau din asociaţia Burschenschaft (s-ar putea traduce ca jocuri pentru băieţi n.r.) care promovează sporturi de autoapărare, tehnici de luptă stradală etc.
Nu este întâmplător faptul că Sebastian Kurz, preşedintele VPÖ a încercat s-o liniştească pe Angela Merkel spunându-i că Austria în continuare rămâne un membru fidel al Uniunii Europene, iar prima vizită oficială în calitatea sa de cancelar a făcut-o ieri la Bruxelles unde l-a asigurat şi pe Jean-Claude Juncker că Austria nu-şi va schimba politica faţă de UE.
Cu toate acestea componenţa, noului guvern precum şi primele măsuri pe care le-a luat, au făcut ca Zeid Raad al Hussein – comisarul şef pentru drepturile omului al ONU – să califice drept „periculos” noul guvern de la Viena. Oficialul a fost nemulţumit că Partidul Popular Austriac (VPÖ) „practic a capitulat” în faţa retoricii xenofobe a FPÖ şi a preluat tezele antiimigranţi ale acesteia.
Cert este că ministrul de externe este doamna Karin Kneissl, care deşi nu este membru de partid împărtăşeşte retorica FPÖ şi recent a criticat-o foarte dur pe Angela Merkel. FPÖ a mai primit portofolii importante, cum ar fi Ministerul de Interne (Herbert Kickl, cel care – potrivit politologului Tamás Gáspár Miklós – a scris discursurile lui Jörg Heider), Ministerul Apărării (Mario Kunasek) şi Ministerul Infrastructurii (Norbert Hofer, cel care anul trecut a pierdut alegerile prezidenţiale).
În aceste condiţii nu este de mirare că noul guvern s-a grăbit să interzică purtarea vălului islanic, practic au făcut imposibil învăţământul bilingv (şi în limba maternă) pentru copiii imigranţilor, poliţiştii au dreptul să confişte de la imigranţi telefonul mobil sau banii de buzunar, dacă există o suspiciune că aceştia le folosesc în scopuri ilegale etc. În ceea ce priveşte programul noului guvern, putem observa mai multe măsuri nepopulare: reducerea sau tăierea completă a unor ajutoare sociale, reducerea burselor pentru elevi şi studenţi şi o serie de înlesniri pentru agenții economici.
În urma acestor decizii, luni la Viena, mii de oameni au protestat împotrtiva Guvernului VPÖ-FPÖ, solicitând respectarea drepturilor omului şi păstrarea parcursului european al Austriei.
Se ridică întrebarea în ce măsură cancelarul Sebastian Kurz va reuşi să-l tempereze pe Heinz-Christian Strache şi pe FPÖ, dar există şanse ca acest curent anti-european şi autoritar care în prezent este reprezentat prin Polonia şi Ungaria să se consolideze (mai ales dacă Austria va intra în Grupul de la Visegrad). Iar dacă ne gândim că anul viitor în martie vor avea loc alegeri în Italia, unde Liga Nordului (care în mod deschis își asumă intenţia de a scoate peninsula din UE) va intra la guvernare, pe de altă parte Germania nu va reuşi să formeze un guvern cu forţe politice moderate şi va fi nevoie de alegeri anticipate, atunci vom putea să asistăm la o criză a întregii Uniunii Europene.
În anul 1532, când armata sultanului Suleiman a atacat Viena, împăratul Carol al V-lea a afirmat că dacă Viena va cădea, atunci toată Europa va pieri. Va cădea oare Viena?
Autor: Székely Ervin, RADOR