În data de 22 decembrie (care a fost ultima zi a sesiunii parlamentare a acestui an) deputatul UDMR Kulcsár-Terza József a depus la Camera Deputaţilor propunerea legislativă privind Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc. Acest proiect a fost elaborat încă din anul 2004 de către Consiliul Naţional Secuiesc – CNS (organizaţie fără personalitate juridică, care militează pentru autonomia Ţinutului Secuiesc) şi a fost depus în legislativ de către reprezentanţii UDMR de două ori şi de ambele ori a fost respins fără dezbatere, ultima dată în anul 2012.
În ceea ce priveşte conţinutul actului normativ, vorbim despre o lege-cadru care, pentru a putea fi pusă în aplicare, ar trebui să fie urmată de modificarea multor alte acte normative (legea administraţiei publice locale, a învăţământului, sănătăţii, organizării şi funcţionării guvernului, a parlamentului, a alegerilor locale şi generale etc.), precum şi de elaborarea legislaţiei secundare de către Guvern.
Propunerea legislativă prevede transformarea regiunii istorice Ţinutul Secuiesc într-o unitate administrativ teritorială cu statut special. În acest sens, o parte din competenţele organelor administraţiei centrale ar fi cedate autorităţilor specifice locale, Guvernului regional şi Consiliului de Autoadministrare (practic parlamentul local). Ţinutul Secuiesc ar avea şi un preşedinte care ar reprezenta regiunea şi ar fi ales printr-un vot direct, universal (în cadrul unităţii administrativ-teritoriale cu statut special) şi secret. Potrivit propunerii, „Autorităţile locale dispun de prerogative discreţionare în exercitarea competenţelor transferate”, fiind vorba aici despre educaţie, ordine publică, asistenţă socială, sănătate, mediu, comerţ, vânătoare, silvicultură, agricultură, obiceiuri, tradiţii, cultură, utilităţi publice, industrie, valorificarea resurselor termale, turism, etc.
Acest proiect a fost conceput de către fostul senator UDMR Dr. Csapó József, la vremea respectivă preşedintele CNS. Iniţiatorul de acum – Kulcsár-Terza József – este membru al CNS şi a fost membru al Partidului Civic Maghiar (PCM). El a devenit deputat în urma unei înţelegeri între PCM şi UDMR prin care doi lideri ai PCM (Kulcsár-Terza József şi Bíró Zsolt) au fost cooptaţi pe listele UDMR pe locuri eligibile, în schimb PCM nu a candidat în alegerile parlamentare din 2016. Din această prespectivă merită atenţie faptul că deputatul Kulcsár-Terza József a depus această iniţiativă în nume personal şi nu ca o iniţiativă a UDMR. De menţionat că şi UDMR a elaborat un proiect de lege cu același obiect (acordarea unui statut de autonomie Ţinutului Secuiesc) proiect care a fost discutat cu PCM, iar aceștia din urmă au acceptat forma propusă de UDMR, dar pe care formaţiunea condusă de Kelemen Hunor nu a depus-o în parlament. Referitor la această problemă, Kulcsár a declarat pentru ziarul Háromszék că a considerat „ca o datorie de onoare” depunerea acestei propuneri legislative, pentru că în calitatea sa de reprezentant a CNS a susţinut public de mai multe ori necesitatea acestui act legislativ, cu toate că CNS nu l-a sprijinit în timpul campaniei electorale. Preşedintele CNS, Izsák Balázs printr-un comunicat de presă l-a felicitat pe deputatul Kulcsár-Terza József şi a calificat depunerea propunerii legislative drept un „moment istoric”.
Referitor la acest subiect, colega de partid a domnului deputat Kulcsár-Terza József, doamna deputat Benkő Erika a scris într-un comentariu pe facebook că din toamnă a discutat cu iniţiatorul şi i-a explicat că o asemenea propunere legislativă nu poate fi adoptată decât după modificarea Constituţiei. A mai arătat că nu a avut cunoştinţă de depunerea acestei propuneri legislative, iar domnul Kulcsár-Terza József nu s-a consultat cu colegii săi în cadrul şedinţei de grup.
Acest aspect are relevanţă mai mult din punct de vedere politic. Arată că între UDMR şi PCM sunt divergenţe nu numai în ceea ce priveşte oportunitatea unui astfel de demers legislativ, dar şi în ceea ce priveşte conţinutul proiectului de autonomie. Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera deputaţilor, Korodi Attila a confirmat pentru cotidianul Krónika, că „… există probleme de constituţionalitate şi atâta timp cât nu se modifică legea fundamentală, nu există nicio şansă să treacă o astfel de propunere. Acesta este un proces în două trepte.” Korodi a evitat însă să răspundă întrebării dacă membrii grupului parlamentar UDMR vor vota favorabil sau nu iniţiativa colegului lor. Cunoscând toate aceste amănunte, depunerea propunerii legislative poate fi interpretată ca o mişcare mediatică a PCM care, în urma alianţei sale cu UDMR a intrat într-un con de umbră. Prin punerea pe ordinea de zi a parlamentului a aceastei iniţiative, precum şi mediatizarea ei, se asigură zilele acestea o mai mare vizibilitate PCM-ului şi ei pot afirma că au o voce distinctă de cea a UDMR-ului, ceea ce poate reprezenta un semnal pentru propriul electorat.
Din cele de mai sus rezultă că şansele ca proiectul să fie votat de parlament sunt minime. Nici măcar UDMR nu crede că ar putea să fie promulgată în condiţiile actualei Constituţii. Mai mult, chiar şi iniţiatorul proiectului s-a arătat rezervat în ceea ce priveşte şansele propunerii legislative, spunând că, doar atunci vom afla reacţia partidelor politice româneşti când proiectul intră în dezbatere.
Opiniile analiştilor politici maghiari sunt împărţite în legătură cu gestul deputatului Kulcsár. Politologul Bakk Miklós crede că „sensul acţiunii politice niciodată nu este succesul imediat, în consecinţă statutul de autonomie trebuie depus chiar dacă nu există nicio şansă pentru adoptarea lui. Miza este păstrarea capacităţii de acţiune şi întreţinerea pe termen lung a determinării (politice n. r.)”
În schimb sociologul Magyari Nándor László a declarat în exclusivitate pentru Rador: „Din punct de vedere al activităţii politice curente acesta se poate califica drept un moment de operetă politică, fără nicio şansă de izbândă şi acest lucru cred că îl ştie şi iniţiatorul propunerii legislative. Va cădea nu doar pentru că a fost deja respins de două ori, dar nici contextul internaţional nu este favorabil pentru un astfel de demers, acum după referendumul din Catalonia. Desigur, în ceea ce priveşte ideea de bază a unor astfel de demersuri şi anume descentralizarea şi autoadministrare, aceste lucruri – dacă sunt legitime şi legale – sunt corecte. Dar, după cum îmi amintesc – şi îmi amintesc bine – acest proiect care s-a născut acum mai bine de 20 de ani este neprofesionist, amestecă reglementări administrative cu filozofii, principii, declaraţii politice, nu este în conformitate nici cu legislaţia românească și nici cu cea europeană, e un fel de amalgam, în care şi problemele băştinaşilor canadieni sunt amestecate cu alte prevederi din alte documente privind minorităţile, foloseşte termeni pe care nici măcar cel care a scris proiectul, fostul senator (este vorba despre Csapó József n. r.) nu îi stăpânește prea bine. Dacă privesc înapoi la cei 25 de ani care au trecut, observ că au fost momente mult mai bune şi proiecte mult mai bune decât acesta, se putea începe un dialog constructiv despre autonomie, dar acele momente nu au fost folosite. Acest demers ne arată îndeosebi cât de mult a decăzut reprezentarea acestui principiu, fără nicio şansă de succes.”
Autor: Székely Ervin, Rador
