Parlamentari ai partidului de guvernare din România au depus amendamente la legislația anticorupție, o mutare care ar putea agrava temerile privind statul de drept al țării.
Un grup de deputați ai Partidului Social Democrat (PSD) a propus marți dezincriminarea cazurilor de abuz în serviciu atunci când pagubele se situează sub 200.000 de euro, precum și diminuarea pedepselor, conform Reuters.
Ei au propus de asemenea și dezincriminarea traficului de influență și a abuzului de putere pentru obținerea de favoruri sexuale.
Proiectul lor de lege mai prevede și o perioadă de validitate de șase luni pentru denunțarea cazurilor de corupție la autorități, precum și posibilitatea ca unii indivizi să-și execute acasă pedepsele cu închisoarea.
Propunerea prezintă similitudini cu un decret special adoptat în ianuarie de către guvern, care urmărea dezincriminarea delictelor de corupție cu pagube de mai puțin de aproximativ 40.000 de euro.
La acea dată guvernul a fost forțat să-și retragă decretul de protestele masive care au durat mai multe săptămâni.
Ultima manevră vine la mai puțin de o săptămână după ce parlamentul român a adoptat o controversată reformă a sistemului de justiție, despre care opozanții afirmă că plasează justiția sub control politic.
Conform acelei legi, procurorii vor fi obligați să-i informeze pe suspecții de corupție că urmează să-i investigheze, iar suspecților li se va permite să fie prezenți la interogarea martorilor.
Legea permite totodată unui organ compus din indivizi numiți pe criterii politice să oprească anchete pe care el le va considera ilegale ori nefondate.
„Aceste amendamente nu ne mai permit, practic, să investigăm infracțiuni de corupție, nu vom mai ajunge niciodată cu cazurile în instanță”, a declarat Laura Codruța Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Mulți opozanți evidențiază faptul că șeful PSD, Liviu Dragnea, va fi unul dintre principalii beneficiari ai diverselor măsuri.
Dragnea, care este președinte al Camerei Deputaților, dar n-a putut ajunge premier din cauza unei condamnări cu suspendare pentru fraudă electorală, a fost inculpat în noiembrie pentru fraudă cu fonduri UE.
La o întâlnire cu presa, inclusiv EUobserver, din luna aceasta, ministrul român de externe Teodor Meleșcanu a declarat că reforma este necesară pentru soluționarea unor „dificultăți” ce privesc modul de implementare a justiției.
PSD a declarat de asemenea că vrea să lupte cu un „stat profund” [echivalentul „statului paralel” în engleză – n.trad.] existent în cadrul instituțiilor românești.
Șapte state UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reformele de săptămâna trecută.
Într-o declarație comună, ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei în România au lansat un apel la „toate părțile implicate în proiectul de reformă a justiției de a evita orice acțiune care poate slăbi independența sistemului judiciar și lupta anticorupție.”
Ele au cerut guvernului să consulte „fără întârziere” Comisia de la Veneția, organul specializat pe stat de drept al Consiliului Europei, o organizație paneuropeană de apărare a drepturilor omului cu sediul la Strasbourg, în Franța.
Șeful Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a trimis el însuși o scrisoare președintelui român Klaus Iohannis pentru a insista asupra necesității consultării Comisiei de la Veneția, care poate „oferi claritate în privința compatibilității acestor texte cu normele fundamentale ale statului de drept.”
Iohannis, un opozant de centru-dreapta al guvernului, nu a anunțat dacă va promulga sau nu legea, însă a avertizat cu privire la consecințele ei.
El a declarat săptămâna trecută că există „un risc evident” ca UE să activeze o procedură de Articol 7 pe tema statului de drept împotriva României, „dacă actualele propuneri vor deveni lege”.
El a insistat că „aceste tentative de a se controla sistemul judiciar nu îl fac mai bun, ci mai rău.”
Comisia Europeană nu a reacționat la reforma justiției atunci când a fost adoptată de parlament. Însă într-un raport publicat în noiembrie ea a subliniat că „provocările la adresa independenței justiției constituie o sursă serioasă de îngrijorare.”
Ea a declanșat totodată procedura de articol 7 împotriva Poloniei, săptămâna trecută, pentru prima dată în istoria UE, datorită controversatelor reforme judiciare adoptate de guvernul polonez.
Articol de Eric Maurice
https://euobserver.com/justice/140417
Traducere: Andrei Suba/asuba/cciulu
EUOBSERVER (Belgia), 27 decembrie 2017
