Anul 2017, văzut de presa internaţională drept un an zbuciumat, a început cu instalarea lui Donald Trump la Casa Alba şi a continuat cu o serie de confruntări electorale în Europa ce au transformat substanţial peisajul politic. Publicaţia Politico realizează un bilanţ al câştigătorilor şi perdanţilor acestui an şi deschide lista învingătorilor cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Vorbind despre o adevărată „Macron-manie” cu răsunet în elita politică europeană, Politico observă că Macron a câştigat dublul pariu de a ajunge preşedinte şi de a obţine majoritatea pentru formaţiunea sa în parlament şi că, în plus, revendică şi rolul de lider al reformării Uniunii Europene. Le Figaro vorbeşte chiar despre producerea unui „big bang” în politica franceză care a remodelat profund scena partidelor tradiţionale din Franţa.
Şi preşedintele american Donald Trump este văzut de Politico drept un câştigător al acestui an, deşi adversarii săi au pus încă de la început toate tunurile pe el. Chiar dacă ancheta privind implicarea Rusiei în alegerile americane se strânge în jurul apropiaţilor săi şi cota sa de popularitate este scăzută, Trump îşi păstrează încrederea bazei sale electorale şi a reuşit să domine ştirile cu o asemenea consecvenţă cum niciun alt preşedinte al timpurilor moderne nu a mai făcut-o până acum, constată Politico. Trump ratează însă poziţia de cel mai admirat bărbat din America, fiind devansat în preferinţele americanilor de predecesorul său, Barack Obama, scrie Time. Revista mai notează că este prima dată din anul 2008 când un preşedinte în funcţie nu câştigă această distincţie anuală, în timp ce rivala sa din alegerile de anul trecut, Hillary Clinton, se bucură pentru al 16-lea an consecutiv de poziţia de cea mai admirată femeie din America. Pe de altă parte, vorbind despre relaţiile UE-SUA în epoca Trump, EuObserver notează că la un an de la venirea lui Donald Trump la Casa Alba, fundaţiile parteneriatului transtalantic au rămas intacte, în ciuda unor tensiuni legate de cheltuielile în cadrul NATO.
La capitolul perdanţi, Politico îi plasează pe primul loc pe cei doi protagonişti ai crizei catalane: liderul separatist de la Barcelona, Carles Puigdemont, şi premierul spaniol, Mariano Rajoy, ambii gestionând greşit o situaţie care continuă să rămână incertă. Mai spectaculoasă este însă prezenţa Angelei Merkel pe poziţia a treia. Aclamată de presa internaţională drept alternativă liberală la Trump, liderul de rezervă al lumii libere, Regina Europei, cancelarul german nu s-a bucurat de o dragoste la fel de mare din partea alegătorilor germani. Partidul său a ieşit pe primul loc în alegeri, dar cu o scădere dramatică a procentelor ceea ce o obligă să dea o luptă grea pentru formarea unei coaliţii guvernamentale şi să încheie anul şontâc-şontânc, conducând un guvern interimar, explică Politico. „Este aproape 2018 şi Germania este încă lipsită de o direcţie” titrează Handelsblatt Global, în timp ce Bloomberg observă că impasul politic are un efect devastator asupra popularităţii lui Merkel, citând un sondaj care arată că 47% dintre germani doresc ca ea să se retragă la sfârşitul acestui al patrulea mandat.
Despre Theresa May, situată pe locul al patrulea al perdanţilor, Politico observă că nicicând nu a mai fost irosit atâta capital politic prin atât de puţine decizii proaste. Deşi a promis o guvernare „puternică şi stabilă”, nu a reuşit să ofere nimic din toate acestea: în negocierile pentru Brexit, UE este mereu cu un pas înainte, membrii cabinetului său sunt implicaţi săptămânal în controverse publice, iar supravieţuirea sa politică depinde de voturile Partidului Democratic Unionist al Irlandei de Nord, un partener pretenţios şi nedemn de încredere.
Europa se bucură însă de aprecieri optimiste din partea economiştilor care anticipează o creştere economică de 2,3% pentru 2018, după ce creşterea de 2,4% de anul acesta i-a surprins pe mulţi prin forţa de revenire a economiei europene după ani de dezvoltare anemică şi de şomaj ridicat, comentează Financial Times, explicând că speranţele sunt îndreptate spre reuşita reformelor lui Emmanuel Macron în Franţa şi spre crearea unei mari coaliţii între conservatori şi socialişti în Germania. Revista economică reţine totodată şi temerile analiştilor legate de incertitudinea politică din Italia. Preşedintele italian a dizolvat joi seara parlamentul pentru a organiza alegeri generale în luna martie, anunţă Corriere della Sera, în timp ce Bloomberg atrage atenţia asupra perioadei de instabilitate în care intră Italia.
Anul 2017 a fost marcat, fără îndoială, de escaladarea tensiunilor legate de progamul nuclear al Coreii de Nord. Los Angeles Times consideră chiar că „a fost anul în care Coreea de Nord a devenit o ameninţare pentru continentul american”, rememorând testele cu rachetă efectuate de regimul de la Phenian în ciuda ameninţărilor şi sancţiunilor venite din partea SUA şi a comunităţii internaţionale. Tensiunile din zonă se extind şi asupra relaţiilor dintre marile puteri. Japonia a decis să îşi extindă sistemul de apărare cu rachete balistice cu staţii radar terestre şi interceptoare produse de Statele Unite, ca răspuns la ameninţarea din ce în ce mai mare din partea Coreii de Nord, însă Rusia a avertizat joi că decizia Japoniei de a instala aceste sisteme va afecta relaţiile dintre Moscova şi Tokyo, notează Reuters. Pe de altă parte, relaţiile dintre SUA şi China capătă noi motive de tensionare. Washington Examiner notează că Trump a criticat China pentru livrări secrete de petrol către Phenian, declarându-se dezamăgit de încălcarea sancţiunilor internaţionale.
Şi în Rusia este momentul bilanţului. Un lucru cu totul neașteptat în 2017 a fost ieșirea tineretului aproape de vârstă școlară la un protest împotriva corupției, în ziua de 26 martie. Ancheta lui Navalnîi despre „palatele, iahturile, podgoriile – imperiul secret al lui Dmitri Medvedev” a avut un efect foarte puternic asupra tinerelor minți din capitala Rusiei, iar puterea s-a dovedit nepregătită și s-a apucat în grabă să umble la propria agendă. Putin ”s-a molipsit” dintr-odată de economia celulară, s-a apucat să caute cadre de conducere tinere, au fost puși la loc de cinste voluntarii și, în general, ”tineretul și studenții” din lumea întreagă a festivalurilor, scrie Nezavisimaia Gazeta. Ziarul rus se întreabă dacă „Vladimir Putin este cauza sau rezultatul modului în care trăişte Rusia” şi „Care este motivul pentru care popularitatea reală a lui Putin este atât de ridicată după 18 ani la putere, în contextul stagnării timp de un deceniu a economiei?” Răspunsurile la aceste întrebări ar putea face ca programele politice ale candidaților la alegerile prezidenţiale din luna martie să se contureze mai clar şi ca agenda lor să fie mai bine țintită, conchide Nezavisimaia Gazeta.
Anul se încheie cum nu se poate mai bine pentru cei mai prosperi miliardari ai planetei, care au devenit mai bogaţi cu aproape un trilion de dolari, scrie Huffington Post, care comentează că, la polul opus, cei mai săraci oameni ai planetei deţin împreună 1% din bunăstarea lumii.
Carolina Ciulu
