După aproape o săptămână de proteste sângeroase în Iran, regimul de la Teheran îşi proclamă victoria, după ce şeful Gărzilor Revoluţionare, elita militară islamică, a declarat că „revolta a luat sfârşit”, notează Channel News Asia. Totuşi pentru a fi mai sigur, regimul iranian a trimis gărzi de elită în întreaga ţară pentru a descuraja noi proteste antiguvernamentale, notează Newsweek. În timp ce Middle East Monitor scrie că străzile oraşelor sunt invadate acum de demonstranţi proguvernamentali care cer pedepsirea exemplară a protestatarilor, Los Angeles Times se întreabă dacă sunt pregătiţi liderii de la Teheran să rezolve problemele care au alimentat această revoltă, adică inegalităţile sociale şi excesele elitei. The Hill consideră că această „iarnă persană” ar putea fi o extensie a „primăverii arabe”, dar că protestatarii sunt preocupaţi mai mult de reforme economice şi de diminuarea corupţiei şi mai puţin de o schimbare de regim sau de un sfârşit al teocraţiei islamice. O parte importantă a clasei de mijloc şi a tinerei generaţii doreşte schimbări moderate şi nu o revoluţie cu rezultat necunoscut, iar, pe de altă parte, regimul iranian este dispus să meargă oricât de departe este necesar pentru a se menţine la putere, subliniază ziarul american. Ideea este împărăşită şi de Liberation care consideră că regimul de la Teheran dispune de una dintre cele mai eficiente arme: frica. „În curând se împlinesc 39 de ani de când Republica Islamică distilează frica în venele societăţii iraniene. Până într-atât încât rare sunt astăzi mărturiile care reuşesc să treacă de frontierele ţării. La faţa locului, puţinii jurnalişti occidentali sunt izolaţi în Teheran. Iranienii care reuşesc să ocolească cenzura de pe Internet şi promotorii de pe reţelele sociale refuză cel mai adesea să vorbească cu presa, de teama represaliilor”, comentează ziarul francez.
În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat o lege pentru a lupta împotriva ştirilor false în perioada electorală, notează Le Vif. Cotidianul belgian comentează că acest proiect vizează în mod voalat mediile publice ruseşti Russia Today şi Sputnik, pe care le-a acuzat în luna mai a anului trecut într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său rus, că, prin site-urile lor de ştiri în limba franceză, au difuzat „neadevăruri infame” şi „propagandă mincinoasă” în campania pentru alegerile prezindenţiale. Potrivit noii legi, puterile autorităţii de reglementare a audiovizualului urmează să fie „sporite pentru a lupta contra oricărei tentative de destabilizare prin intermediul serviciilor de televiziune controlate sau influenţate de state străine”, mai scrie Le Vif. Le Monde comentează că o astfel de lege este un „obiectiv lăudabil care s-ar putea transforma într-o realitate complexă”. „Crearea deliberată de știri false sau denaturarea știrilor reale și difuzarea lor masivă prin intermediul rețelelor sociale reprezintă un flagel care subminează exercițiul electoral. După cum arată studiul efectuat în ultimul an cu privire la campania electorală din 2016, strategia „știri false” are ca scop nu numai să fie murdară, ci și să exploateze divizările din societăţile noastre deschise”. Însă „acestă ambiție legislativă, într-un domeniu atât de fluid și complex precum tehnologiile digitale și pe un subiect atât de important ca libertatea presei, este în mod inerent periculos”. „Protejarea calității și credibilității informațiilor este o luptă fundamentală” care „începe cu educația și trece prin apărarea modelelor de afaceri din domeniul presei” conchide Le Monde.
În luptă cu influenţa presei ruseşti se află şi Partidul Democrat care deţine controlul în Parlamentul de la Chişinău. Potrivit agenţiei ruse Tass, Partidul Democrat s-a adresat Curţii Constituţionale cu solicitarea aprobării restricţiilor de transmisi a programelor de televiziune si radio ruseşti, restricţii pe care preşedintele moldovean Igor Dodon a refuzat să le aprobe. În urma acestui conflict între partidul de guvernământ şi preşedintele moldovean, Dodon riscă o nouă suspendare pentru că, potrivit Constituţiei, preşedintele republicii nu poate respinge de două ori un proiect de lege aprobat de Parlament, notează ziarul Independent de la Chişinău.
În Statele Unite, avocaţii preşedintelui Donald Trump încearcă să oprească publicarea cărţii „Foc şi Furie: În interiorul Casei Albe a lui Trump”, care la câteva ore după publicarea unor fragmente în New York Magazine a reuşit să stârnească mare vâlvă în America. Bazată pe mai bine de 200 de interviuri cu foşti şi actuali colaboratori şi apropiaţi ai lui Trump, cartea bombă despre preşedintele american şi primul său an în funcţie prezintă un portret nu tocmai flatant al omului care niciodată nu s-a aşteptat să devină preşedinte, un diletant însetat după faimă şi total neinteresat de complexitatea funcţiei sale, comentează Los Angeles Times. Le Monde vorbeşte despre o „compilaţie heteroclită de anecdote adunate din anturajul celui de-al 45-lea preşedinte american” şi face un rezumat al câtorva dintre primele fragmente publicate. Potrivit cărţii, Donald Trump era convins că va pierde şi chiar a refuzat să investească propriii bani în campania sa. El vedea însă această prezumtivă înfrângere ca pe un câştig: „O dată ce va fi pierdut, Trump ar fi devenit extrem de celebru şi eternul martir al veroasei Hillary. Fiica sa Ivanka şi ginerele său Jared ar fi devenit celebrităţi internaţionale”, se arată în carte. De aceea se pare că noaptea victoriei nu a fost tocmai fericită. Autorul cărţii Fire and Fury reţine din noaptea în care Donald Trump a fost ales preşedinte al Statelor Unite mai întâi afirmaţiile fiului lui Trump, care descrie unui apropiat figura tatălui său ca pe aceea a „cuiva care a văzut o fantomă”. Apoi, lacrimile Melaniei, soţia lui Donald Trump, care „nu erau lacrimi de bucurie”. Şi un candidat „care a trecut de la confuzie la oroare în răstimp de o oră”. „Apoi, a urmat în final ultima transformare: deodată, Donald Trump a devenit omul care a crezut ca merită şi că este absolut capabil să fie preşedintele Statelor Unite”. (Carolina Ciulu)/cciulu
