Începând cu 9 ianuarie 2018 vor avea loc discuţii oficiale între cele două Coree. Dialogul a fost iniţiat de către Coreea de Nord, însă deocamdată nu se știe cu certitudine care sunt adevăratele scopuri ale Phenianului.
Phenian se apropie de Piongciang – cel puţin în sensul că sunt şanse mari ca la Olimpiada de Iarnă din oraşul sud coreean să participe şi Coreea de Nord. Deşi reprezentanţii celor două state vor începe abia mâine negocierile referitoare la această posibilitate, la Panmindjon (oraşul situat la graniţa celor două ţări) Comitetul Olimpic Internaţional (COI) a declarat că „există o mare probabilitate” să participe la eveniment şi Coreea de Nord. La această eventualitate a făcut trimitere recent însărcinatul Coreei de Nord la COI în cadrul unei vizite scurte pe care a efectuat-o la Beijing.
Gestul lui Kim Jongun a atras atenţia administraţiei americane, care se consideră un actor important în gestionarea crizei nord-coreene, mai ales după ce ţara a fost ameninţată de Phenian cu lovituri nucleare. Ministrul de externe al SUA, Rex Tillerson şi-a exprimat din nou disponibilitatea guvernului său pentru purtarea de tratative cu Coreea de Nord. „Ei ştiu cum pot intra în legătură cu noi, dacă sunt pregătiți pentru asta” – a declarat şeful diplomaţiei americane pentru CNN. A adăugat însă că şi Coreea de Nord trebuie să înţeleagă, că scopul final al negocierilor trebuie să fie dezarmarea nucleară a ţării. Însă problemele tocmai aici încep, deoarece conducerea nord coreeană nu doreşte să renunţe la programul său nuclear. Tillerson – câteodată chiar în contradicţie cu preşedintele Donald Trump – a fost de părere întotdeauna că SUA trebuie să soluţioneze pe cale paşnică conflictele cu Coreea de Nord.
În ultima perioadă – aşa cum menţionează publicaţia americană The New York Times – chiar şi Donald Trump şi-a nuanţat atitudinea faţă de Coreea de Nord ceea ce însă nu l-a împiedicat să facă o glumă mai deochiată la adresa lui Kim Jongun, declarând că el are un buton (nuclear n. r.) mai mare decât liderul nord coreean. Recent preşedintele SUA a spus – răspunzând la o întrebare a jurnaliştilor în Camp David – că se simte „absolut deschis” să vorbească la telefon cu Kim Jongun. Această declaraţie reprezintă o schimbare relevantă în poziţia sa, pentru că nu demult, Trump a ameninţat Coreea de Nord cu o „lovitură”. Desigur, preşedintele nu a omis să considere că această nouă apropiere este exclusiv meritul său, declarând că „dacă eu nu aş exista, nici nu ar sta de vorbă unu cu celălalt”.
Liderul nord coreean, Kim Jongun în discursul său de anul nou a propus discuţii directe între cele două state coreene precizând chiar şi o dată concretă – ziua de 9 ianuarie 2018– pentru începerea negocierilor, data pe care Coreea de Sud a acceptat-o. Până în prezent totul a decurs surprinzător de rapid şi fără probleme ceea ce – potrivit comentatorului cotidianului Népszava, Rónay Tamás – înseamnă că în prealabil au existat discuţii secrete între cele două state. Nu este prima dată când competițiile sportive oferă şansa apropierii între Seul şi Phenian. În octombrie 2014, cu ocazia închiderii Jocurilor Asiatice, trei oficiali de rang înalt au apărut în Coreea de Sud. Deşi Coreea de Nord a participat la competiţie, nu au existat semne anterioare că evenimentul sportiv va da prilej pentru o întâlnire de asemenea rang înalt. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât, atunci era în fucție preşedinte al Coreei de Sud de un an şi jumătate Pak Gun Hie, cel care era adeptul unei atitudini ferme faţă de regimul nord coreean. Delegaţia din Phenian a făcut atunci o vizită şi la Ministerul de Unificare al Ţării. Întâlnirea însă nu a adus rezultate semnificative. Este oarecum caracteristic pentru sistemul nord coreean ca unul dintre participanţii la negocierile cu Coreea de Sud a murit, şi se prezumă că a fost lichidat.
Următoarea întâlnire între reprezentanţii celor două state coreene a avut loc în luna august a anului 2015, când doi militari sudcoreeni au călcat pe mine antipersonale în zona demilitarizată dintre cele două ţări, mine care probabil au fost amplasate de către armata nord coreeană. În urma acestui incident, Coreea de Sud a început să emită prin megafoane programe de radio şi materiale de propagandă spre Coreea de Nord. Tensiunea a crescut între cele două ţări şi atunci Coreea de Nord a dorit rapid negocieri.
Asemănarea dintre tratativele din anul 2015 şi cele care vor începe mâine este aceea că şi atunci, şi acum Coreea de Nord a iniţiat dialogul. Diferenţa este că acum nu este clar ce motivaţie are regimul nord coreean, ce doresc să obţină? Noul preşedinte sud coreean Mun Dje In, care a fost instaurat în funcţie anul trecut în mai, în timpul campaniei electorale a promis că va avea grijă ca şi Coreea de Nord să participe la Jocurile Olimpice de Iarnă, reducând astfel la minim riscul unor atacuri teroriste. O altă explicaţie ar putea fi aceea că sancţiunile cele mai dure ale ONU faţă de Coreea de Nord au început să-şi arate rezultatele şi Phenianul a fost părăsit şi de ultimul său aliat, Etiopia. Această ţară, care în trecut a cumpărat armament din Coreea de Nord, recent a suspendat dreptul la muncă în Etiopia al specialiştilor nord coreeni. Astfel, Coreea de Nord ar putea să solicite concesii în ceea ce priveşte sancţiunile ONU.
Székely Ervin, Rador
