Hidrații de metan din Marea Neagră sunt în curs de destabilizare datorită evoluției salinității acestei întinderi de apă care odinioară era un lac de apă dulce, fapt care ar putea provoca alunecări de teren submarin, susţine un studiu publicat marți în revista „Nature Communications”.
Hidrații de metan, care au aspectul și consistența gheții, se găsesc în sedimente marine și servesc drept ciment. „Dacă acestea nu mai sunt stabile, sedimentul poate să piardă coeziunea și să coboare pe pante pentru a da naștere unei alunecări de teren subacvatice”, explică Stéphan Ker, co-autor al acestui studiu și cercetător în domeniul geologiei marine la Institutul Francez de Cercetări pentru Exploatarea Mării (Ifremer).
Sub efectul sării, aceşti hidrați disociază și eliberează metan în coloana de apă, apoi potențial în atmosferă, subliniază cercetătorul, care reamintește că metanul este un gaz cu efect puternic de seră, de 25 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, în cauză în încălzirea globală.
Acest fenomen este specific Mării Negre datorită schimbării salinității apelor sale de-a lungul mileniilor. „Până acum 9000 de ani, Marea Neagră era un lac de apă dulce, dar, după contactul cu Marea Mediterană, concentrația de sare a crescut și de 2000 de ani ea perturbă compoziția sedimentelor”, explică Stéphan Ker.
O suprafață de 2.800 km2 ar putea fi afectată de acest fenomen în 5000 de ani, ceea ce corespunde unui volum de gaze estimat până la 200 miliarde m3- adică echivalentul a 5 ani de consum de gaze naturale pentru o țară precum Franța.
Până în prezent, s-a putut observa doar destabilizarea hidraților provocată de schimbările de temperatură și presiune (variația nivelului oceanelor, de exemplu), subliniază acest studiu realizat de cercetătorii de la Ifremer, precum și de cercetători de la Institutul de Geologie Marină din România, GeoEcoMar.
Aceste rezultate sunt rezultatul unei campanii oceanografice desfășurate în 2015 în partea românească a Mării Negre, cu sedimente prelevate la o adâncime de 800 m și măsurători seismice cu rezoluție foarte mare.(www.levif.be – 10 ianuarie)/rcostea/vdraguta
